1

“M-am săturat, nu mai fac politică!”

• interviu cu Mircia Gutău, luat în clădirea Tribunalului Vâlcea

Fostul primar al Râmnicului, Mircia Gutău, a fost adus luni, 27 septembrie a.c., la Tribunalul Vâlcea. Acesta a fost citat în calitate de recurent într-un proces penal intentat de familia Monu în legătură cu două autorizaţii de construire emise de Primăria Municipiului Rm. Vâlcea. Este vorba de construirea unui imobil de locuinţe pe strada Buna Vestire de către firma S.C. Montana NS SRL, autorizaţiile de construcţii date de Primărie fiind contestate în instanţă de către Mircea şi Lucia Monu, precum şi de alţi locatari din zonă, deşi aceştia şi-au dat în prealabil acceptul notarial pentru ridicarea clădirii. Alături de Mircia Gutău, în acest proces mai sunt implicaţi secretarul primăriei Toma Mihăiescu, Liliana Mihăilescu –  şefa Direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei Râmnicului, Cristian Jinaru – director Direcţia Urbanism, Investiţii şi Licitaţii din Primăria Râmnicului, Avram Veronica – şef Serviciu Juridic din cadrul Prefecturii Vâlcea, precum şi prefectul de atunci Anuţa Handolescu. Trebuie menţionat că procesul este în stadiul de recurs, instanţa de judecată din Vâlcea stabilind un alt termen la cererea apărătorilor şi a procurorilor. Cu bunăvoinţa şi prietenia preşedintelui Tribunalului Vâlcea – Petre Dinescu şi a preşedintelui completului de judecată – Dănuţ Mitră, am reuşit să dialogăm cu prietenul râmnicenilor, încă primarul multor locuitori ai municipiului Rm. Vâlcea. Menţionăm că din motive ce ţin de supărările intervievatului şi cuvintele grele ce sunt determinate de starea sa nefirească, am procedat la eliminarea expresiilor, afirmaţiilor şi acuzaţiilor aduse celor pe care-i consideră vinovaţi de starea sa actuală.

ROMEO POPESCU

Rep.: Domnule primar – pentru că vă considerăm tot primar – ştim de ce sunteţi aici, la Rm.Vâlcea. Vă simt supărat şi nemulţumit. Care-i motivul, pentru care, altădată, când aţi mai fost la acest proces, nu aveaţi o astfel de stare?

M.G.: Nu văd de ce aş mai fi relaxat sau liniştit. Acum mă aflu în detenție, transferat la Turnu Severin. Am plecat acolo, ca să fiu mai aproape de procesul cu locurile de joacă. Sunt adus pe cursă şi se face o săptămână de zile, de aici, de la Rm.Vâlcea, la Severin. Acum, pentru că aşa este procedura, trebuie să particip la un proces aiurea, cu un cetățean numit Mircea Monu. Nu ştiu unde-i vina mea şi care este participaţiunea infracțională. Mă plimbă domnul Monu ăsta, degeaba. Eu ştiu că am respectat legea, ca de altfel toate comisiile care i-au acordat autorizaţiile pe care le incriminează. Nu ştiu dacă se bucură de ce îmi face, dar va trebui să se gândească şi la finalul procesului. Mă simt umilit, purtând cătuşele, mă simt batjocorit, ţinut în dube, plimbat prin instanţe, alături de infractori adevăraţi şi periculoşi. Dar asta este…

• Rep.: Cum merge procesul de la Tr. Severin?

• M.G.: Greu. Încă nu au fost audiaţi toţi inculpaţii şi toţi martorii. Procesul este de durată. Nici aici nu văd ce prejudiciu am adus primăriei. Nu există reclamaţia instituţiei, nu există prejudiciu adus ei, există doar supoziţii şi prostii. Madam Buşe a venit în instanţă să ne acuze, afirmând că ştie, tot ce susţine, de la soţul ei, decedat. Să fim serioşi. Despre morţi numai de bine, dar nici să tragem ponoasele pentru nişte nimicuri. (…) Expertiza pusă de instanţă a arătat că Ninel Georgescu, prin cumpărarea locurilor de joaca din import, a câştigat numai 800 de milioane lei vechi. Dar se ţine cont că locurile de joacă din import sunt mai solide şi de lungă durată decât ale noastre, făcute în ţară? Ştiţi că s-au rupt câteva aparate de joacă românești, în multe oraşe din ţară şi au murit sau au fost mutilaţi copii nevinovaţi? Procurorul DNA a făcut o stupidă comparaţie între preţul aparatelor bulgăreşti cu preţul celor fabricate în ţară. Nu este posibil aşa ceva. Dar, uite, la noi merge, mai ales când este să acuzi un primar de succes!

• Rep.: Acum, după atâta timp de când vă aflaţi în detenţie, aţi putut contura imaginea celui care v-a fost duşmanul sau duşmanii ce au reclamat la DNA?

• M.G.: Nu mă mai gândesc la asta, că mă seacă la suflet. Intuiesc cine îmi sunt “prietenii” şi le doresc să aibă şi ei suferinţele mele şi nefericirea de a sta după gratii. Am ieşit la muncă, câştig 15 zile la lună şi sper că la anu’, prin luna august, să vin acasă. În procesul de la Severin, chiar dacă este şi acesta dirijat din umbră, nu pot lua o condamnare mai mare ca asta pe care o execut. Şi pedepsele se vor contopi.

• Rep.: Nu puţini sunt aceia care afirmă că în spatele arestării dvs. stă preşedintele Traian Băsescu şi chiar Elena Udrea. Credeţi asta?

• M.G.: Mă provocaţi şi nu ştiu dacă fac bine răspunzând la întrebare. (…) Îmi este frică de situaţia mea, dar cum pot să-mi înfrâng simţirea? L-am ajutat cât am putut, am făcut din organizaţia vâlceană un model de urmat, i-am fost de-a dreapta oricând a solicitat. Nu e recomandat să îi fii prieten lui Băsescu.

• Rep.: Parcă ar trebui lămurită afirmaţia asta.

• M.G.: Traian Băsescu are un comportament diferit, pentru prieteni şi duşmani. Nu ştiu cum procedează cu duşmanii, dar cu prietenii are o problemă. Cred că e mai bine să-i fi duşman, decât prieten. Studiaţi-i comportamentul şi vă puteţi convinge. Acum, i-a făcut-o lui Blaga, după cum i-a făcut-o şi lui Solomon, și mie şi primarului de la Baia Mare – Cristian Anghel. După alegerile din 2000, după ce l-a săpat pe Petre Roman, din poziţia de director al campaniei lui, l-a executat şi i-a luat funcţia. Mai apoi, arătându-şi “recunoştinţa”, l-au părăsit toţi cei care l-au ajutat. Pe Stolojan l-a săpat, ca să-i ia locul, cu Tăriceanu, în Alianţa DA, s-a aflat în relaţii bune numai două săptămâni, pentru ca în 2005 să decidă că vrea organizarea de alegeri anticipate, cu intenţia ascunsă de a se debarasa complet de prietenii de la PNL. Era incomodat de Mona Muscă ce crescuse în simpatia electorilor, dar şi pentru că îl depăşise în sondaje. A executat-o, cu ajutorul CNSAS. Unde sunt acum: Andrei Pleşu, Theodor Stolojan, Cozmin Guşă, soţii Săftoiu sau Lavinia Şandru? Astea sunt lucrurile care m-au făcut să înţeleg că Traian Băsescu se scutură de toţi cei care l-au ajutat să devină mare, însă, când are interese, alungă primejdia de lângă cei ce îi vizează drept corp ansamblu slujnicesc. Toţi sunt corupţi, toţi i-au devenit incomozi, nimic, însă, despre Falcă, finul său (…)

• Rep.: Ce veţi face după ce veniţi acasă? Vă mai interesează politica?

• M.G.: Categoric, numai afaceri. Mă las de politică. M-am săturat, nu mai fac politică. Soţia mea câştigă foarte bine şi dacă la veniturile ei mai adaug şi eu câte ceva este foarte bine. De ce să cheltui banii familiei, cum am mai făcut-o, pentru… cine? Nu există recunoştinţă în politic şi dacă nu ştii tu să-ţi determini recunoştinţa, totul este degeaba. Voi ajuta orice candidat la primărie, pe care-l ştiu cu dragoste pentru Râmnic şi administraţia locală, oferindu-i parte din notorietatea mea şi total cunoştinţele de management al localităţii. Sunt dezamăgit de prieteni şi prietenii!

• Rep.: Simţiţi ataşamentul râmnicenilor, ca la început, când eraţi la Colibaşi?

• M.G.: Formidabil, asta am vrut să spun acum. Îmi este dor de ei, chiar şi de cei care erau supăraţi pe mine, mi-e dor de străzile oraşului, de parcuri, de Olt şi Olăneşti… mi-e dor de tot. De prieteni, de duşmani, de pensionarii mei, de copii nefericiţi, de bătrânii neajutoraţi. Mulţi sunt aceia care-mi scriu la penitenciar şi niciunul nu este căruia să nu-i răspund. Ştiu tot ce se întâmplă în oraş, ştiu cum arată străzile, oamenii semnalându-mi starea acestora. Nemulţumirile lor. Ştiu tot ce se întâmplă oriunde, dar nu şi la fostul partid din care am evadat chiar şi sufleteşte. Nu reproşez nimănui că la eforturile mele de promovare şi afirmare îmi răspund cu ignorarea mea şi a stării sufleteşti. Nu ştiu cum să fac să afle că nu mă mai interesează nici să ştiu că există. (…)

• Rep.: Ce mesaj vreţi să transmit vâlcenilor? Redeveniţi optimistul pe care l-am cunoscut în libertate şi chiar în detenţie.

• M.G.: Sigur, am să-mi revin. Supărarea pleacă de la domnul Monu, acela ce mă târâie prin procesele unde nu va avea câştig de cauză. Spuneţi-le râmnicenilor că îi iubesc, că mi-e dor de ei şi că nu i-am uitat. Seara, câteodată, rememorez evenimente, situaţiile plăcute sau neplăcute, întâlnirile cu cetăţenii, prietenia oamenilor necunoscuţi, şpriţurile cu prietenii, dialogul cu ziariştii locali… cu toată lumea ce a însemnat ceva în sufletul şi viaţa mea.

• Rep.: Multă sănătate, domnule primar, şi vă asigurăm de toată prietenia noastră şi a colegilor de presă. Vă mulţumesc.




“M-am săturat, nu mai fac politică!”

• interviu cu Mircia Gutău, luat în clădirea Tribunalului Vâlcea

Fostul primar al Râmnicului, Mircia Gutău, a fost adus luni, 27 septembrie a.c., la Tribunalul Vâlcea. Acesta a fost citat în calitate de recurent într-un proces penal intentat de familia Monu în legătură cu două autorizaţii de construire emise de Primăria Municipiului Rm. Vâlcea. Este vorba de construirea unui imobil de locuinţe pe strada Buna Vestire de către firma S.C. Montana NS SRL, autorizaţiile de construcţii date de Primărie fiind contestate în instanţă de către Mircea şi Lucia Monu, precum şi de alţi locatari din zonă, deşi aceştia şi-au dat în prealabil acceptul notarial pentru ridicarea clădirii. Alături de Mircia Gutău, în acest proces mai sunt implicaţi secretarul primăriei Toma Mihăiescu, Liliana Mihăilescu –  şefa Direcţiei Urbanism din cadrul Primăriei Râmnicului, Cristian Jinaru – director Direcţia Urbanism, Investiţii şi Licitaţii din Primăria Râmnicului, Avram Veronica – şef Serviciu Juridic din cadrul Prefecturii Vâlcea, precum şi prefectul de atunci Anuţa Handolescu. Trebuie menţionat că procesul este în stadiul de recurs, instanţa de judecată din Vâlcea stabilind un alt termen la cererea apărătorilor şi a procurorilor. Cu bunăvoinţa şi prietenia preşedintelui Tribunalului Vâlcea – Petre Dinescu şi a preşedintelui completului de judecată – Dănuţ Mitră, am reuşit să dialogăm cu prietenul râmnicenilor, încă primarul multor locuitori ai municipiului Rm. Vâlcea. Menţionăm că din motive ce ţin de supărările intervievatului şi cuvintele grele ce sunt determinate de starea sa nefirească, am procedat la eliminarea expresiilor, afirmaţiilor şi acuzaţiilor aduse celor pe care-i consideră vinovaţi de starea sa actuală.

ROMEO POPESCU

Rep.: Domnule primar – pentru că vă considerăm tot primar – ştim de ce sunteţi aici, la Rm.Vâlcea. Vă simt supărat şi nemulţumit. Care-i motivul, pentru care, altădată, când aţi mai fost la acest proces, nu aveaţi o astfel de stare?

M.G.: Nu văd de ce aş mai fi relaxat sau liniştit. Acum mă aflu în detenție, transferat la Turnu Severin. Am plecat acolo, ca să fiu mai aproape de procesul cu locurile de joacă. Sunt adus pe cursă şi se face o săptămână de zile, de aici, de la Rm.Vâlcea, la Severin. Acum, pentru că aşa este procedura, trebuie să particip la un proces aiurea, cu un cetățean numit Mircea Monu. Nu ştiu unde-i vina mea şi care este participaţiunea infracțională. Mă plimbă domnul Monu ăsta, degeaba. Eu ştiu că am respectat legea, ca de altfel toate comisiile care i-au acordat autorizaţiile pe care le incriminează. Nu ştiu dacă se bucură de ce îmi face, dar va trebui să se gândească şi la finalul procesului. Mă simt umilit, purtând cătuşele, mă simt batjocorit, ţinut în dube, plimbat prin instanţe, alături de infractori adevăraţi şi periculoşi. Dar asta este…

• Rep.: Cum merge procesul de la Tr. Severin?

• M.G.: Greu. Încă nu au fost audiaţi toţi inculpaţii şi toţi martorii. Procesul este de durată. Nici aici nu văd ce prejudiciu am adus primăriei. Nu există reclamaţia instituţiei, nu există prejudiciu adus ei, există doar supoziţii şi prostii. Madam Buşe a venit în instanţă să ne acuze, afirmând că ştie, tot ce susţine, de la soţul ei, decedat. Să fim serioşi. Despre morţi numai de bine, dar nici să tragem ponoasele pentru nişte nimicuri. (…) Expertiza pusă de instanţă a arătat că Ninel Georgescu, prin cumpărarea locurilor de joaca din import, a câştigat numai 800 de milioane lei vechi. Dar se ţine cont că locurile de joacă din import sunt mai solide şi de lungă durată decât ale noastre, făcute în ţară? Ştiţi că s-au rupt câteva aparate de joacă românești, în multe oraşe din ţară şi au murit sau au fost mutilaţi copii nevinovaţi? Procurorul DNA a făcut o stupidă comparaţie între preţul aparatelor bulgăreşti cu preţul celor fabricate în ţară. Nu este posibil aşa ceva. Dar, uite, la noi merge, mai ales când este să acuzi un primar de succes!

• Rep.: Acum, după atâta timp de când vă aflaţi în detenţie, aţi putut contura imaginea celui care v-a fost duşmanul sau duşmanii ce au reclamat la DNA?

• M.G.: Nu mă mai gândesc la asta, că mă seacă la suflet. Intuiesc cine îmi sunt “prietenii” şi le doresc să aibă şi ei suferinţele mele şi nefericirea de a sta după gratii. Am ieşit la muncă, câştig 15 zile la lună şi sper că la anu’, prin luna august, să vin acasă. În procesul de la Severin, chiar dacă este şi acesta dirijat din umbră, nu pot lua o condamnare mai mare ca asta pe care o execut. Şi pedepsele se vor contopi.

• Rep.: Nu puţini sunt aceia care afirmă că în spatele arestării dvs. stă preşedintele Traian Băsescu şi chiar Elena Udrea. Credeţi asta?

• M.G.: Mă provocaţi şi nu ştiu dacă fac bine răspunzând la întrebare. (…) Îmi este frică de situaţia mea, dar cum pot să-mi înfrâng simţirea? L-am ajutat cât am putut, am făcut din organizaţia vâlceană un model de urmat, i-am fost de-a dreapta oricând a solicitat. Nu e recomandat să îi fii prieten lui Băsescu.

• Rep.: Parcă ar trebui lămurită afirmaţia asta.

• M.G.: Traian Băsescu are un comportament diferit, pentru prieteni şi duşmani. Nu ştiu cum procedează cu duşmanii, dar cu prietenii are o problemă. Cred că e mai bine să-i fi duşman, decât prieten. Studiaţi-i comportamentul şi vă puteţi convinge. Acum, i-a făcut-o lui Blaga, după cum i-a făcut-o şi lui Solomon, și mie şi primarului de la Baia Mare – Cristian Anghel. După alegerile din 2000, după ce l-a săpat pe Petre Roman, din poziţia de director al campaniei lui, l-a executat şi i-a luat funcţia. Mai apoi, arătându-şi “recunoştinţa”, l-au părăsit toţi cei care l-au ajutat. Pe Stolojan l-a săpat, ca să-i ia locul, cu Tăriceanu, în Alianţa DA, s-a aflat în relaţii bune numai două săptămâni, pentru ca în 2005 să decidă că vrea organizarea de alegeri anticipate, cu intenţia ascunsă de a se debarasa complet de prietenii de la PNL. Era incomodat de Mona Muscă ce crescuse în simpatia electorilor, dar şi pentru că îl depăşise în sondaje. A executat-o, cu ajutorul CNSAS. Unde sunt acum: Andrei Pleşu, Theodor Stolojan, Cozmin Guşă, soţii Săftoiu sau Lavinia Şandru? Astea sunt lucrurile care m-au făcut să înţeleg că Traian Băsescu se scutură de toţi cei care l-au ajutat să devină mare, însă, când are interese, alungă primejdia de lângă cei ce îi vizează drept corp ansamblu slujnicesc. Toţi sunt corupţi, toţi i-au devenit incomozi, nimic, însă, despre Falcă, finul său (…)

• Rep.: Ce veţi face după ce veniţi acasă? Vă mai interesează politica?

• M.G.: Categoric, numai afaceri. Mă las de politică. M-am săturat, nu mai fac politică. Soţia mea câştigă foarte bine şi dacă la veniturile ei mai adaug şi eu câte ceva este foarte bine. De ce să cheltui banii familiei, cum am mai făcut-o, pentru… cine? Nu există recunoştinţă în politic şi dacă nu ştii tu să-ţi determini recunoştinţa, totul este degeaba. Voi ajuta orice candidat la primărie, pe care-l ştiu cu dragoste pentru Râmnic şi administraţia locală, oferindu-i parte din notorietatea mea şi total cunoştinţele de management al localităţii. Sunt dezamăgit de prieteni şi prietenii!

• Rep.: Simţiţi ataşamentul râmnicenilor, ca la început, când eraţi la Colibaşi?

• M.G.: Formidabil, asta am vrut să spun acum. Îmi este dor de ei, chiar şi de cei care erau supăraţi pe mine, mi-e dor de străzile oraşului, de parcuri, de Olt şi Olăneşti… mi-e dor de tot. De prieteni, de duşmani, de pensionarii mei, de copii nefericiţi, de bătrânii neajutoraţi. Mulţi sunt aceia care-mi scriu la penitenciar şi niciunul nu este căruia să nu-i răspund. Ştiu tot ce se întâmplă în oraş, ştiu cum arată străzile, oamenii semnalându-mi starea acestora. Nemulţumirile lor. Ştiu tot ce se întâmplă oriunde, dar nu şi la fostul partid din care am evadat chiar şi sufleteşte. Nu reproşez nimănui că la eforturile mele de promovare şi afirmare îmi răspund cu ignorarea mea şi a stării sufleteşti. Nu ştiu cum să fac să afle că nu mă mai interesează nici să ştiu că există. (…)

• Rep.: Ce mesaj vreţi să transmit vâlcenilor? Redeveniţi optimistul pe care l-am cunoscut în libertate şi chiar în detenţie.

• M.G.: Sigur, am să-mi revin. Supărarea pleacă de la domnul Monu, acela ce mă târâie prin procesele unde nu va avea câştig de cauză. Spuneţi-le râmnicenilor că îi iubesc, că mi-e dor de ei şi că nu i-am uitat. Seara, câteodată, rememorez evenimente, situaţiile plăcute sau neplăcute, întâlnirile cu cetăţenii, prietenia oamenilor necunoscuţi, şpriţurile cu prietenii, dialogul cu ziariştii locali… cu toată lumea ce a însemnat ceva în sufletul şi viaţa mea.

• Rep.: Multă sănătate, domnule primar, şi vă asigurăm de toată prietenia noastră şi a colegilor de presă. Vă mulţumesc.




Săptămâna vâlceană pe scurt

– victoria obținută de managerul general al OLTCHIM “ dr. ing. Constantin Roibu, în Adunarea Generală a Acționarilor, când, cu majoritate de voturi (83,28%) s-a hotărât menținerea sa în funcție și i s-a prelungit mandatul de administrator în Consiliul de Administrație al societății a bucurat pe majoritatea vâlcenilor – a început Jihadul filmat la PDL. Blaga a trecut la atac. Planul plănuiește să lovească în principalii reprezentanți ai alternativei la conducere: Elena Udrea și Gheorghe Falcă – secretarul de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul Valentin Adrian Iliescu, venit la Vâlcea pentru a se integra în organizația noastră portocalie și a contribui la relansarea ei și calmarea luptelor intestine pentru supremația în conducere, ne-a făcut niște confidente care ne pun pe gânduri – să-l numești pe Blaga zis HOOVER  victimă, e de râsul curcilor. Mai zilele trecute, chipul Președintelui țării devoala românilor, TRĂDAREA

– Victoria obținută de managerul general al OLTCHIM “ dr. ing. Constantin Roibu în Adunarea Generală a Acționarilor, când, cu majoritate de voturi (83,28%), s-a hotărât menținerea sa în funcție și i s-a prelungit mandatul de administrator în Consiliul de Administrație al societății a bucurat majoritatea vâlcenilor. Toată munca de sabotarea funcționării gigantului chimic românesc (ROMÂNESC – colaboraționiștilor Silviu Popescu și George Smeoreanu) depusă de polonezii de la PCC a fost zadarnică. Dreptatea și adevărul au învins, până la urmă. Dar cu ce eforturi și chin din partea conducerii OLTCHIM și, în special, din partea râmniceanului Constantin Roibu. Dintr-un comunicat primit la redacție, am înțeles că Adunarea Generală a Acționarilor a penalizat, prin vot, încercările repetate ale străinilor polonezi de a bloca activitatea Oltchim și dezvoltarea companiei. Acum, că pericolul a trecut, ce ne facem cu ziariștii colaboraționiști menționați mai sus. Trădarea lor (trădând vâlcenii, trădând județul, trădând țara), prin pactizarea cu „dușmanul  ce ne-a vrut falimentul ( și nu numai al societății chimice), trebuie pedepsită. În caz că ar fi fost război, viitorul lor, era sfârșitul. Dar cum nu suntem în război, trebuie terminat numai cu viitorul lor publicistic. Să nu li se mai cumpere mijlocul de presă ce le-a fost suport trădării, să nu se mai vizioneze emisiunile lui George Smeoreanu, la VTV, cum nu ar mai trebui să i se deschidă ușile cabinetelor politice sau administrative nici Mariei Tudor, afacerista ce a vrut să se răzbune pe directorul general Oltchim pentru că acesta nu i-a permis să subordoneze lucrările și acțiunile economice din Oltchim și Arpechim, așa cum o face în majoritatea societăților comerciale importante din județ. Se pare că „epoca Maricica  va lua sfârșit, organele statului monitorizându-i, îndeaproape, viitorul. Cât îi privește pe cei doi ziariști amintiți, dacă îi vedeți pe stradă, strănutați-le în față. Nu folosiți batista din dotarea personală, chiar dacă vă curge nasul. Împroșcatul prin strănutare este un act natural, care nu intră sub incidența legii și nu reprezintă pericol public. Un muc este inofensiv, indiferent unde-l plasezi!

A început Jihadul filmat la PDL. Blaga a trecut la atac. Planul plănuiește să lovească în principalii reprezentanți ai alternativei la conducere: Elena Udrea și Gheorghe Falcă. Din informațiile pe care le deținem, în urma unui filaj realizat de ofițeri DGIPI (structură din MAI cu foști reprezentanți de marcă apropiați lui Boc), cei doi complotiști au fost surprin și acum două luni intrând în Eurohotel Polizu (hotel care aparține familiei Cocoș, situat în Sectorul 1, pe Str. Gheorghe Polizu nr. 4). Locul prietenos și retras nu a fost folosit de Udrea și Falcă pentru a pune la punct o strategie de debarcare a lui Emil Boc și a celorlalți tovară și ai lui, Berceanu, Videanu și Blaga. Elena Udrea și Gheorghe Falcă și-au consumat timpul într-un mod mult mai plăcut ¦ pentru ei. După ce am aflat aceste informații, am mai pus întrebări despre cei doi surselor noastre din interiorul PDL. Am aflat că în interiorul partidului este cunoscută relația dintre ei, iar amenințarea voalată a lui Vasile Blaga a fost făcută pe baza dovezilor video pe care le-a primit. Mai mult decât atât, am aflat că un alt episod de tipul celui de la Polizu a fost surprins chiar într-unul din birourile din Aleea Modrogan 22. Există și de această dată dovezi filmate ale relației dintre cei doi. Vă este clar că a început Jihadul filmat în PDL? Fiecare parte își aruncă în ring serviciul de filaj. Rămâne de văzut cum va contracara tabăra adversă amenințările voalate ale greilor.

– Secretarul de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul Valentin Adrian Iliescu, venit la Vâlcea pentru a se integra în organizația noastră portocalie, pentru a contribui la relansarea ei și pentru calmarea luptelor intestine de  supremație în conducere, ne-a făcut niște confidente care ne pun pe gânduri. Acuzat de noi că a venit în județ introdus de afacerista Maria Tudor, acesta a negat vehement, aducându-ne argumente surprinzătoare privind trădarea ce o încearcă aceasta, pentru soțul ei vicepreședinte al organizației județene “ Ion Tudor, botezat de cântărețul familiei sale „Sir Tudor . Iată ce ni s-a spus: „Mai nou, Maria Tudor e pe la u șile lui Adrian Năstase. Eu stau în Palatul Parlamentului vreo 3 zile pe săptămână și încă vreo două pe la guvern, iar apoi vin la Vâlcea. De fiecare dată, pe Maria Tudor am găsit-o în anturajul lui Adrian Năstase și al PSD. Elementul care a oprit ca legătura să devină vizibilă a fost pe de o parte domnul Cîlea, care nu a uitat ce a pățit și pe de altă parte, faptul că oamenii ăștia sunt băgați în niște lucruri atât de grave. Când se va duce căruța la vale, va fi prăpădul lumii. Gândirea mea a fost următoarea: la Rm. Vâlcea, avem primar. În mod normal, eu cu organizația bună, pe care a lăsat-o Mircia Gutău… acum nu mai este chiar așa.  Am vrut să mă duc la Olănești, gândindu-mă la potențialul organizației de acolo, fără nicio legătură cu Maria Tudor. Pe doamna Tudor, am văzut o singură dată, dacă i se poate spune doamnă, pentru că ea este o ¦ – nu pot să o calific fără să o deranjez, are un caracter mârșav… nu cred că am văzut un personaj care să pozeze în mare credincios și să nu aibă nimic sfânt în ea. În acest moment, pentru că eu am făcut pasul cu „Etalonul” (post de televiziune local – n.r.), sunt dușmanul ei de moarte. Faptul că ea și soțul ei m-au rugat să-i ajut la Consiliul Concurenței să- și rezolve problema cu izvoarele și nu am vrut, a fost fatal. Am fost la Olănești să văd ce impact are chestia asta. Catastrofal pentru stațiune. Este aberant să plătești pentru apa de la izvoare. Asta nu se mai întâmplă în alte părți, cum ar fi Slănic Moldova. Ar trebui să li se ia izvoarele, ori să fie plătită o sumă derizorie, 10 bani pe zi. La prețul lor de acum, ei câștigă enorm de mulți bani. Apoi, am înțeles că vor să cumpere Sarea, Casa Științei, etc. Adică… eu nu pot fi partenerul unor asemenea oameni. Vă spun cinstit, nu vreau să am de-a face cu ea. Săptămânal, Maria Tudor este la ușa lui Adrian Năstase. Ei sunt atât de disperați încât sunt dispu și să joace pe toate fronturile. N-au mamă, n-au tată, n-au nimic sfânt în ei. Ana Maria Pătru, împreună cu Maria Tudor, încearcă să facă cărțile pe sub masă. Conjunctural, ele două acum sunt în aceea și barcă. Romeo Rădulescu a fost cumpărat extrem de ușor de Maria Tudor, care îi zice „Romeo, copilul meu . Și-a luat Jaguarul exact în ziua în care Boc își asuma răspunderea, în fața parlamentului, prin tăierile de salarii la bugetari. Nu înțeleg cum poți să fii atât de ticălos cu cel care te-a făcut om și să te porți ca un fariseu. Practic, primii pe care i-a executat au fost oamenii lui Mircia Gutău. Și asta face în continuare. 

– Să-l numești pe Blaga zis HOOVER , victimă, e de râsul curcilor. Mai zilele trecute, chipul Președintelui țării devoala românilor TRĂDAREA. Era stins și fără suflet. Numai cei care au simțit gustul dureros al dezamăgirii, îi pot înțelege starea din ultimele zile. Credem că „Hoover  i-a făcut un mare serviciu. L-a ajutat să ardă etapa de tranziție de la PDL-ul bolșevizat la cel reformat. La această oră armatele stau față în față. Tripleta BVB s-a grăbit la frâiele PDL-lui, crezând că blochează orice inițiativă. Ne amuză acești politruci. Problema lor este că Președintele șitie să stea și cu picioarele, și cu capul în ligheanul cu gheață. Noi credem că-i va lăsa să se canibalizeze până la ultima picătură de sânge, și, deja, garnitura reformistă este în block-start. Cum era prevăzut, de altfel! Cartea câștigătoare este însă Monica Macovei. La această oră în România, după 20 de ani, a rămas SINGURUL REPER de profesionalism, onestitate și curaj. Cert este că Președintele României va mai oferi surprize. Multe. Dar pentru a le împlini, pe toate, mișcarea trebuie făcută rapid.

Pataliputra




Prim procurorul Trancă a fost ” vizitat” de hoți

În noapte de 28/29 septembrie Casa prim procurorului Teodor Trancă a fost ” vizitată” în noaptea de marți spre miercuri de 2 tâlhari, îmbrăcați în negru și cu cagule pe față. În toiul nopții, cei doi hoți s-au gândit să dea o spargere și au nimerit taman casa procurorului șief al județului. Acesta ne-a povestit cum s-au derulat lucrurile: ” Pe la ora 2.00, am auzit zgomot. Inițial, am crezut că fata mea, care doarme la etaj, este pe calculator. Am văzut că ea dormea și atunci m-am gândit că ar putea fi niște hoți care au dat iama în beci. Când am coborât în living, la o fereastră am zărit pe cineva, cu cagulă pe față, care tăia cu o drujbă geamul termopan al casei. Am apucat doar să-l privesc în ochi și i-am adresat câteva cuvinte de intimidare. Nu aveam nici un obiect la îndemnă cu care să arunc în el” . Hoți cu tupeu sau doar proști? Din câte se pare, hoții au pătruns cu ușurință în curtea procurorului pentru că câinele familiei Trancă nu a lătrat, iar alarma de la casă nu s-a declanșat. ” Trebuie să recunosc că drujba era destul de silențioasă. Zgomotul nu era chiar foarte puternic. Eu am văzut doar un hoț, dar soția mea spune că a mai văzut unul în curte, așteptând să-i sară în ajutor, la nevoie, colegului său. Cert este că n-au reu șit să- și ducă planul la îndeplinire. Cu siguranță cei doi vor fi prin și într-un timp scurt de polițiști și poate vom afla ce aveau de gând să facă. Bine că nu a fost nimeni rănit și că toată povestea s-a încheiat fără incidente” „ne-a mai spus Teodor Trancă. Din toată această întâmplare, se pot desprinde doar două concluzii: îți trebuie mult tupeu să încerci să-l jefuiești pe procurorul șief al județului sau cei doi tâlhari sunt doar proști. O echipă a poliției s-a prezentat la locuința procurorului, dar hoții dăduseră bir cu fugiții. În continuare se efectuează cercetări în vederea identificării autorilor și tragerii acestora la răspundere penală pentru săvâr șirea infracțiunii de tentativă la  furt calificat.

CODRUȚA ALEXANDRU




Prim procurorul Trancă a fost ” vizitat” de hoți

În noapte de 28/29 septembrie Casa prim procurorului Teodor Trancă a fost ” vizitată” în noaptea de marți spre miercuri de 2 tâlhari, îmbrăcați în negru și cu cagule pe față. În toiul nopții, cei doi hoți s-au gândit să dea o spargere și au nimerit taman casa procurorului șief al județului. Acesta ne-a povestit cum s-au derulat lucrurile: ” Pe la ora 2.00, am auzit zgomot. Inițial, am crezut că fata mea, care doarme la etaj, este pe calculator. Am văzut că ea dormea și atunci m-am gândit că ar putea fi niște hoți care au dat iama în beci. Când am coborât în living, la o fereastră am zărit pe cineva, cu cagulă pe față, care tăia cu o drujbă geamul termopan al casei. Am apucat doar să-l privesc în ochi și i-am adresat câteva cuvinte de intimidare. Nu aveam nici un obiect la îndemnă cu care să arunc în el” . Hoți cu tupeu sau doar proști? Din câte se pare, hoții au pătruns cu ușurință în curtea procurorului pentru că câinele familiei Trancă nu a lătrat, iar alarma de la casă nu s-a declanșat. ” Trebuie să recunosc că drujba era destul de silențioasă. Zgomotul nu era chiar foarte puternic. Eu am văzut doar un hoț, dar soția mea spune că a mai văzut unul în curte, așteptând să-i sară în ajutor, la nevoie, colegului său. Cert este că n-au reu șit să- și ducă planul la îndeplinire. Cu siguranță cei doi vor fi prin și într-un timp scurt de polițiști și poate vom afla ce aveau de gând să facă. Bine că nu a fost nimeni rănit și că toată povestea s-a încheiat fără incidente” „ne-a mai spus Teodor Trancă. Din toată această întâmplare, se pot desprinde doar două concluzii: îți trebuie mult tupeu să încerci să-l jefuiești pe procurorul șief al județului sau cei doi tâlhari sunt doar proști. O echipă a poliției s-a prezentat la locuința procurorului, dar hoții dăduseră bir cu fugiții. În continuare se efectuează cercetări în vederea identificării autorilor și tragerii acestora la răspundere penală pentru săvâr șirea infracțiunii de tentativă la  furt calificat.

CODRUȚA ALEXANDRU




Poliţistul Ilie Voica ignoră problemele rutiere ale judeţului

NEPĂSARE. În luna mai a acestui an, preşedintele Fundaţiei Judeţene pentru Tineret (FJT) Vâlcea, Ovidiu Udrescu, a transmis conducerii Poliţiei Judeţene o scrisoare de intenţie, propunându-i şefului Poliţiei Rutiere de pe atunci, Ilie Voica, să iniţieze, în parteneriat, un proiect ce vizează siguranţa în trafic. Iniţiativa sa, însă, a fost tratată cu dispreţ de Voica, care i-a trimis un răspuns vag şi lipsit de sens, dovedind, astfel, că problemele cu care se confruntă vâlcenii în trafic şi numărul mare de accidente produse în judeţul Vâlcea nu-l interesează.

Iniţiativă lăudabilă

Preocupat de poluarea cauzată de maşinile vechi şi de uşurinţa cu care anumiţi funcţionari trec cu vederea neregulile autovehiculelor, dându-le girul, la inspecţia tehnică, să circule pe străzile judeţului, preşedintele FJT Vâlcea, Ovidiu Udrescu, şi-a manifestat dorinţa de a iniţia un proiect alături de Poliţia Rutieră Vâlcea. În scrisoarea de intenţie pe care a trimis-o şefului de la Rutieră de atunci, Ilie Voica, preşedintele FJT îi propune încheierea unui parteneriat, care să cuprindă I.P.J. Vâlcea şi Registrul Auto Român şi care să aibă mai multe obiective. Printre acestea se numără identificarea în trafic a autoturismelor care poluează mediul sau care pot fi un real pericol pentru trafic, înfiinţarea unui dispecerat, crearea unui site interactiv, precum şi verificarea staţiilor care efectuează inspecţiile tehnice periodice şi care nu respectă normele privind siguranţa rutieră şi poluarea şi retragerea licenţei de funcţionare a acestora. „Se observă că la nivelul judeţului Vâlcea, cât şi la nivelul municipiului Rm. Vâlcea numărul maşinilor care circulă pe străzi este într-o continuă creştere. Vorbim aici de maşini aduse din străinătate care nu mai respectă normele de poluare, dar şi de maşinile vechi româneşti (automobile Dacia produse înainte de anii ’90, autobuze, tractoare, camioane etc.). Din cauza acestor maşini, care sunt depăşite din punct de vedere tehnic şi uzate moral, aerul municipiului şi al judeţului nostru are numai de suferit. Se ştie că majoritatea acestor maşini trec inspecţia tehnică periodică datorită ignoranţei unor funcţionari şi a lărgimii buzunarelor acestora, care pentru ceva bani în plus lasă aceste autovehicule să circule fără să conştientizeze că acestea sunt adevărate pericole pe 4 roţi (amintim cu regret accidentul din Bulgaria produs în data de 28.05.2009 în care şi-au pierdut viaţa 16 oameni datorită faptului că unui autobuz care avea 30 de ani vechime nu i-au mai ţinut frânele – culmea fiind că acest autobuz trecuse inspecţia tehnică periodică). Ţinta proiectului – reducerea poluării şi a accidentelor rutiere provocate de maşinile nesigure” – se arată în scrisoarea de intenţie trimisă către şeful Poliţiei Rutiere.

Dezinteres cras

 

La scurt timp după trimiterea scrisorii de intenţie a venit şi răspunsul conducerii Poliţiei Judeţene, care a refuzat categoric orice fel de asociere, motivându-şi decizia printr-un şir lung de aberaţii. Dovedind că siguranţa în trafic a vâlcenilor nu-l preocupă prea tare, şeful Poliţiei Rutiere, Ilie Voica, a susţinut sus şi tare că toate obiectivele propuse de Ovidiu Udrescu sunt în vederea sa de mult timp. „Ca urmare a scrisorii dumneavoastră de intenţie nr.12 /14.05.2010 în care propuneţi încheierea unui parteneriat între I.P.J. Vâlcea, Registrul Auto Român şi A.D.T. Vâlcea vă comunicăm faptul că instituţia noastră este preocupată de siguranţa participanţilor la trafic. Un astfel de parteneriat este benefic pentru siguranţa participanţilor la trafic, iar din punctul de vedere al Serviciului Rutier activităţile prevăzute de dumneavoastră sunt deja în atenţia noastră” – scrie în răspunsul Poliţiei.

Cu toate acestea, însă, rezultatele nu se văd. Asta pentru că numărul maşinilor vechi ce poluează este într-o continuă creştere, iar punctele de control în trafic sunt din ce în ce mai rar. Mai mult decât atât, accidentele rutiere s-au înmulţit în judeţul Vâlcea, iar măsuri de prevenire sunt tot mai rare.

CLAUDIA STANCIU




Poliţistul Ilie Voica ignoră problemele rutiere ale judeţului

NEPĂSARE. În luna mai a acestui an, preşedintele Fundaţiei Judeţene pentru Tineret (FJT) Vâlcea, Ovidiu Udrescu, a transmis conducerii Poliţiei Judeţene o scrisoare de intenţie, propunându-i şefului Poliţiei Rutiere de pe atunci, Ilie Voica, să iniţieze, în parteneriat, un proiect ce vizează siguranţa în trafic. Iniţiativa sa, însă, a fost tratată cu dispreţ de Voica, care i-a trimis un răspuns vag şi lipsit de sens, dovedind, astfel, că problemele cu care se confruntă vâlcenii în trafic şi numărul mare de accidente produse în judeţul Vâlcea nu-l interesează.

Iniţiativă lăudabilă

Preocupat de poluarea cauzată de maşinile vechi şi de uşurinţa cu care anumiţi funcţionari trec cu vederea neregulile autovehiculelor, dându-le girul, la inspecţia tehnică, să circule pe străzile judeţului, preşedintele FJT Vâlcea, Ovidiu Udrescu, şi-a manifestat dorinţa de a iniţia un proiect alături de Poliţia Rutieră Vâlcea. În scrisoarea de intenţie pe care a trimis-o şefului de la Rutieră de atunci, Ilie Voica, preşedintele FJT îi propune încheierea unui parteneriat, care să cuprindă I.P.J. Vâlcea şi Registrul Auto Român şi care să aibă mai multe obiective. Printre acestea se numără identificarea în trafic a autoturismelor care poluează mediul sau care pot fi un real pericol pentru trafic, înfiinţarea unui dispecerat, crearea unui site interactiv, precum şi verificarea staţiilor care efectuează inspecţiile tehnice periodice şi care nu respectă normele privind siguranţa rutieră şi poluarea şi retragerea licenţei de funcţionare a acestora. „Se observă că la nivelul judeţului Vâlcea, cât şi la nivelul municipiului Rm. Vâlcea numărul maşinilor care circulă pe străzi este într-o continuă creştere. Vorbim aici de maşini aduse din străinătate care nu mai respectă normele de poluare, dar şi de maşinile vechi româneşti (automobile Dacia produse înainte de anii ’90, autobuze, tractoare, camioane etc.). Din cauza acestor maşini, care sunt depăşite din punct de vedere tehnic şi uzate moral, aerul municipiului şi al judeţului nostru are numai de suferit. Se ştie că majoritatea acestor maşini trec inspecţia tehnică periodică datorită ignoranţei unor funcţionari şi a lărgimii buzunarelor acestora, care pentru ceva bani în plus lasă aceste autovehicule să circule fără să conştientizeze că acestea sunt adevărate pericole pe 4 roţi (amintim cu regret accidentul din Bulgaria produs în data de 28.05.2009 în care şi-au pierdut viaţa 16 oameni datorită faptului că unui autobuz care avea 30 de ani vechime nu i-au mai ţinut frânele – culmea fiind că acest autobuz trecuse inspecţia tehnică periodică). Ţinta proiectului – reducerea poluării şi a accidentelor rutiere provocate de maşinile nesigure” – se arată în scrisoarea de intenţie trimisă către şeful Poliţiei Rutiere.

Dezinteres cras

 

La scurt timp după trimiterea scrisorii de intenţie a venit şi răspunsul conducerii Poliţiei Judeţene, care a refuzat categoric orice fel de asociere, motivându-şi decizia printr-un şir lung de aberaţii. Dovedind că siguranţa în trafic a vâlcenilor nu-l preocupă prea tare, şeful Poliţiei Rutiere, Ilie Voica, a susţinut sus şi tare că toate obiectivele propuse de Ovidiu Udrescu sunt în vederea sa de mult timp. „Ca urmare a scrisorii dumneavoastră de intenţie nr.12 /14.05.2010 în care propuneţi încheierea unui parteneriat între I.P.J. Vâlcea, Registrul Auto Român şi A.D.T. Vâlcea vă comunicăm faptul că instituţia noastră este preocupată de siguranţa participanţilor la trafic. Un astfel de parteneriat este benefic pentru siguranţa participanţilor la trafic, iar din punctul de vedere al Serviciului Rutier activităţile prevăzute de dumneavoastră sunt deja în atenţia noastră” – scrie în răspunsul Poliţiei.

Cu toate acestea, însă, rezultatele nu se văd. Asta pentru că numărul maşinilor vechi ce poluează este într-o continuă creştere, iar punctele de control în trafic sunt din ce în ce mai rar. Mai mult decât atât, accidentele rutiere s-au înmulţit în judeţul Vâlcea, iar măsuri de prevenire sunt tot mai rare.

CLAUDIA STANCIU




Acționarii Oltchim refuză să facă jocurile PCC SE

Adunarea Generală a Acționarilor Oltchim a decis în data de 27 septembrie, cu majoritate de voturi (83,28%), menținerea în funcție a directorului general al companiei, Constantin Roibu, și a prelungit mandatul acestuia de administrator în Consiliul de Administrație al societății.

Toate măsurile împotriva managementului Oltchim inițiate de grupul germano-polonez, PCC SE, au fost respinse în unanimitate de ceilalți acționari ai societății. Reprezentantul Ministerului Economiei, Comerțului și Afacerilor Externe în AGA de la SC Oltchim SA a avut mandat să respingă propunerea de revocare a directorului general Constantin Roibu, lucru pe care l-au susținut și ceilalți acționari ai societății, inclusiv reprezentanții SIF-urilor. Acționarii au respins prin majoritate de voturi și cererea de angajare a răspunderii d-lui Roibu Constantin pentru eventuale prejudicii cauzate societății în calitatea sa de director general al societății.

Adunarea Generală a Acționarilor a penalizat prin vot încercările repetate ale PCC SE de a bloca activitatea Oltchim și dezvoltarea companiei. În urma aplicării metodei votului cumulativ au fost aleși în Consiliul de Administrație al S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea următorii administratori:  Constantin Roibu, director general al SC Oltchim SA, Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri; Grigore Crăciunescu, administrator și asociat unic al SC Nordic Impex SRL Râmnicu Vâlcea; Alina Târlea, director TBRCM sucursala Olănești Vâlcea și Mihaella Deniza Drăgoescu, consilier pe probleme de plasamente financiare și tranzacții pe piața de capital la SIF Oltenia.

Astfel, acționarii minoritari alături de reprezentatul statului român au respins alegerea lui Adam Woijciech Lamentowicz – manager proiecte de dezvoltare în cadrul PCC SE Germania – în Consiliul de Administrație al societății. În locul reprezentantului PCC în Consiliul de Administrație a fost ales în schimb un reprezentant al SIF-urilor.

Adunarea Generală Extraordinară și Ordinară a Acționarilor a aprobat contractarea de către societate a unor linii de finanțare în valoare totală de 100 milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor de revizie și reparații la activitatea din petrochimie, realizarea proiectelor de modernizare și investiții din această activitate și asigurarea de capital de lucru necesar întregii activități curente a societății în condiții de funcționare integrată. Acționarii au aprobat și prelungirea cu un an a termenului de valabilitate, a liniei de credit în sumă de 72.470.000 de euro contractată de la Banca Comercială Română destinată pentru capital de lucru.

Managementul Oltchim mulțumește pe această cale acționarilor companiei pentru sprijinul și încrederea pe care i-au acordat-o. Ne bucurăm că prin acest vot a fost transmis un semnal puternic mediului de afaceri și tuturor partenerilor noștri: acționarii Oltchim resping strategia PCC SE de blocare a activității companiei și sprijină deciziile managementului pentru dezvoltarea și reprofitabilizarea Oltchim. Biroul de presă Oltchim




Acționarii Oltchim refuză să facă jocurile PCC SE

Adunarea Generală a Acționarilor Oltchim a decis în data de 27 septembrie, cu majoritate de voturi (83,28%), menținerea în funcție a directorului general al companiei, Constantin Roibu, și a prelungit mandatul acestuia de administrator în Consiliul de Administrație al societății.

Toate măsurile împotriva managementului Oltchim inițiate de grupul germano-polonez, PCC SE, au fost respinse în unanimitate de ceilalți acționari ai societății. Reprezentantul Ministerului Economiei, Comerțului și Afacerilor Externe în AGA de la SC Oltchim SA a avut mandat să respingă propunerea de revocare a directorului general Constantin Roibu, lucru pe care l-au susținut și ceilalți acționari ai societății, inclusiv reprezentanții SIF-urilor. Acționarii au respins prin majoritate de voturi și cererea de angajare a răspunderii d-lui Roibu Constantin pentru eventuale prejudicii cauzate societății în calitatea sa de director general al societății.

Adunarea Generală a Acționarilor a penalizat prin vot încercările repetate ale PCC SE de a bloca activitatea Oltchim și dezvoltarea companiei. În urma aplicării metodei votului cumulativ au fost aleși în Consiliul de Administrație al S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea următorii administratori:  Constantin Roibu, director general al SC Oltchim SA, Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri; Grigore Crăciunescu, administrator și asociat unic al SC Nordic Impex SRL Râmnicu Vâlcea; Alina Târlea, director TBRCM sucursala Olănești Vâlcea și Mihaella Deniza Drăgoescu, consilier pe probleme de plasamente financiare și tranzacții pe piața de capital la SIF Oltenia.

Astfel, acționarii minoritari alături de reprezentatul statului român au respins alegerea lui Adam Woijciech Lamentowicz – manager proiecte de dezvoltare în cadrul PCC SE Germania – în Consiliul de Administrație al societății. În locul reprezentantului PCC în Consiliul de Administrație a fost ales în schimb un reprezentant al SIF-urilor.

Adunarea Generală Extraordinară și Ordinară a Acționarilor a aprobat contractarea de către societate a unor linii de finanțare în valoare totală de 100 milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor de revizie și reparații la activitatea din petrochimie, realizarea proiectelor de modernizare și investiții din această activitate și asigurarea de capital de lucru necesar întregii activități curente a societății în condiții de funcționare integrată. Acționarii au aprobat și prelungirea cu un an a termenului de valabilitate, a liniei de credit în sumă de 72.470.000 de euro contractată de la Banca Comercială Română destinată pentru capital de lucru.

Managementul Oltchim mulțumește pe această cale acționarilor companiei pentru sprijinul și încrederea pe care i-au acordat-o. Ne bucurăm că prin acest vot a fost transmis un semnal puternic mediului de afaceri și tuturor partenerilor noștri: acționarii Oltchim resping strategia PCC SE de blocare a activității companiei și sprijină deciziile managementului pentru dezvoltarea și reprofitabilizarea Oltchim. Biroul de presă Oltchim




ADEVĂ‚RUL DESPRE INSCRIPȚIA SLAVO-ROMÂNĂ‚ DE LA TITEȘI

I. Spre sfârșitul lunii august a. c., am fost invitat telefonic, de mai multe ori, de către istoricul Oane Sorin, să particip (mizându-se, desigur, pe cunoștințele mele de slavă veche) la o mică cercetare de teren în comuna Titești, unde s-ar afla o inscripție inedită, scrisă în slavonă, pe o piatră. Conform spuselor domnului profesor, din ‘echipaj’ urma să mai facă parte ‘cineva de la Agerpres’ (era vorba despre ing. Liviu Popescu) și muzeografa Liliana Beu, cărora “ la plecare  (în ziua de 5 sept. a.c.) li se va alătura și doamna Carmen Constantinescu. Condu și la fața locului, de către Octavian Roșca (un elev al profesorului Telu Popescu din Titești), am constatat “ în punctul Dosul Dealului “ prezența unei lespezi uriașe, pe care se aflau, săpate în piatră, trei rânduri de cuvinte scrise cu caractere chirilice. ĂŽntrucât piatra era mutată din locul ei, prăvălită pe o costișă și “ în plus “ înconjurată din toate părțile de vegetație, se înțelege că nu s-a putut descifra prea mult din ea, ci s-au făcut doar supoziții și . . . fotografii. S-a întâmplat, însă, ca goana după senzațional a ‘unei anumite părți a presei’ și dorința de afirmare a unor oameni (ambele “ firești, dar numai până la un anumit punct!) să dezlănțuie o dublă bătălie. Mai întâi – cea privitoare la conținutul inscripției: se întâmplase ca, la un moment dat, să mi se pară că descifrez, alăturate, literele m și i; întrucât exista (aprioric!) părerea că inscripția era foarte veche, profesorul Oane a emis, râzând, ipoteza că ‘dacă o fi  Miselav sau Mișlav (unul dintre voievozii români care li s-a împotrivit tătarilor în timpul marii invazii a acestora din anul 1241)!? ‘Ar fi culmea!’ “ am zis eu și am râs cu toții, ca de o glumă bună. Le-am spus tuturor că, indiferent de conținutul ce va fi stabilit, nu trebuie să se dea nimic publicității, până nu se va face o cercetare completă (care includea obligatoriu “ lucru normal “ și bibliografia problemei: corpusurile de inscripții publicate de eminentul istoric și slavist C. Bălan și.a.), iar dacă se dă, totu și, vreo șitire, să fiu consultat și “ eventual “ s-o elaborăm împreună. Rugămintea mea “ rezonabilă și insistentă “ n-a fost respectată nici măcar două zile, fiindcă în presă au și apărut (preluate “ ați ghicit! “ de la AGERPRES) titluri privind Mormântul voievodului Mislav, tatăl lui Seneslau . . . și altele asemănătoare, plus ie șiri pe posturi TV. Imediat s-a dezlănțuit cea de-a doua bătălie, legată de prioritatea descoperirii; principalii protagoniști ai acesteia fiind Eugen Petrescu (președintele Asociației ‘Cultul Eroilor’, care făcuse “ în primele zile ale lunii august a.c. “ o cercetare de teren în Loviștea, împreună cu o echipă de arheologi și istorici, și care îmi spusese, anterior, printre altele, fără să ofere amănunte, că descoperiseră și o inscripție) și ing. Marian Pătrașcu “ cel care, cu aproape patru decenii în urmă, fusese la ‘piatră’ împreună cu regretatul Dem Moțoc. Acuzația cea mai gravă care se aducea ultimei echipe de cercetători, era – în principal “ . . . însu șirea descoperirii, de și niciunul dintre cei doi nu prea șitia ce scrie acolo! Odată cu lansarea acelei  ipoteze hazardate, însă, ‘miza’ problemei crescuse! II. Timp de mai multe zile de la acel eveniment, fiind aproape sigur că inscripția fusese publicată, nu am făcut altceva “ așa cum convenisem de la bun început “ decât să studiez bibliografia problemei, fiind ajutat la procurarea acesteia de către istoricul Florin Epure și îndeosebi de scriitorul Doru Moțoc care este, de fapt, unul dintre protagoniștii acestei descoperiri . . . vechi de aproape patru decenii. Domnia sa a fost condus, în 1971, la inscripția respectivă, de către Telu Popescu (pe atunci, elev) din Titești. La rândul său, împreună cu Dem Moțoc “ tatăl său, intuind importanța textului, au încunoștințat despre aceasta Muzeul Județean de Istorie și Filiala (pe atunci) Vâlcea a Arhivelor Naționalei; împreună, i-au invitat în Loviștea pe marele slavist Damian P. Bogdan (aflat, pe atunci, la o vârstă înaintată) și, ulterior, pe istoricul Aurelian Sacerdoțeanu. Primul dintre ei a și publicat întâia încercare de descifrare (doar rândul din mijloc) a inscripției (v. Damian P. Bogdan, O veche inscripție slavă, în ‘Studii vâlcene’, nr. 1, 1970, pag. 7-9), pe care a datat-o ‘prin secolele XIII-XIV, urmând ca studiile ulterioare să confirme sau să infirme ipoteza inițială’ (op. cit., pag. 7). După mai mult de două decenii, un alt mare istoric și slavist, cu o bogată experiență în descifrarea documentelor slavo-române, Constantin Bălan, a publicat, sub egida Academiei Române, Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Județul istoric Argeș (București, Editura Academiei, 1994), în care include (la pag. 453) și inscripția cu pricina, dând cea mai bună și mai completă traducere a acesteia, pe care o redăm mai jos împreună cu textul original. +  n(u)m(e)l(e) T(at’)l(ui) i F(iu)l(ui) i S(vkta)g(o) D(u)h(a) ( ) + Prwsti mk G(o)s(pod)i B(o)je moi a(z) m(no)g(o) g(rk)[(nic) r(a)b b(oj!^) di . . . k Traducere ĂŽn numele Tatălui și Fiului și Sfântului Duh + Iartă-mă, Doamne, Dumnezeul meu eu, mult gre șitul rob al lui Dumnezeu, di . . . ea Ar fi vorba, așadar, despre o piatră funerară. Traducătorul indică bibliografia inscripției, în care menționează și articolul lui V. D. Velicu, O inscripție slavo-română târzie, datată în . . . secolul XIII !, publicat în „ Contemporanul „, nr. din 27 aprilie 1973, și pe care o presupune a fi din „ secolele XVII-XVIII „. Numărul cu articolul respectiv ( și încă unul, semnat tot de Velicu, despre aceea și inscripție, dar despre care autorul credea că este alta!) ne-au fost puse la dispoziție, pentru consultare, de acela și Doru Moțoc; C. Bălan însu și o datează <Circa 1700-1720>. Se observă că primul rând conține patru cuvinte românești. Am fost tentat să cred, ca și G. Smeoreanu, că acestea ar putea constitui mărturii ale scrisului în limba română, mai vechi decât vestita Scrisoare a lui Neacșu (1521): Se opune acestei supoziții, constatarea “ rezonabilă și îndreptățită “ a lui C. B., care spune că ‘După grafie și formular, textul este apropiat de acelea consemnate în această zonă (în perioada datării sale; n.n, I.S.), de Oprea diaconul din Titești’. Precizăm, pentru cei mai puțin familiarizați cu domeniul acesta, că scrisul (cu alfabet chirilic) în limba română, a pătruns masiv în cultura și literatura noastră, în secolul al XVII-lea. ĂŽn orice caz, deocamdată, scrisul folosește la datarea (aproximativă) a inscripției și nu invers! Constatăm că, în mod curios, la C. Bălan lipsește reproducerea crucii de Malta (prezentă, însă, în transcrierea din 1971 a lui Damian P. Bogdan). Aceasta l-a îndreptățit pe distinsul acad. Răzvan Theodorescu (consultat telefonic), să afirme că prezența ei în inscripție nu poate presupune o vechime prea mare a acesteia. Oricum, existența ei în partea stângă  a ultimului rând (dar ceva mai jos, nu în dreptul cuvintelor), continuă să creeze o aură de mister. Totodată, în partea din dreapta de jos a inscripției, unde de regulă se scrie văleatul și unde “ din cauza poziției pietrei “ ochiul omenesc și chiar obiectivul aparatului de fotografiat pătrund cu greu, ar mai putea fi și alte semne. Ideea lansată de Liliana Beu cu ocazia ultimei cercetări la fața locului și subliniată insistent de G. Smeoreanu la dezbaterea (V)TV din 16 septembrie a.c., rămâne valabilă: trebuiesc întocmite toate formele pentru declararea ca bun de patrimoniu al pietrei conținând inscripția în discuție și create toate condițiile legale pentru protejarea lui. Ion  SOARE