• John era un viteaz cavaler al regelui Arthur, dar avea şi el o obsesie, pentru frumoşii sâni ai reginei • Cristian Pârvulescu de la „Pro Democraţia” vorbeşte la TV fără să respire • Oferta lui Gâdea, de a apăra familia Iohannis de „atacurile ciomăgarilor băsişti”, are un preţ • Udrea a mai luat 30 de zile de arest • Procurorii au cerut încuviinţarea extinderii urmăririi penale şi au trimis Parlamentului a doua cerere de arestare a lui Vâlcov
• John era un viteaz cavaler al regelui Arthur, dar avea şi el o obsesie, pentru frumoşii sâni ai reginei. Ştia însă bine că, dacă i-ar fi atins, ar fi fost condamnat la moarte. Într-o zi, John nu mai rezistă şi îşi face cunoscută dorinţa lui secretă magului Merlin. Băiat orientat, magul găseşte o soluţie pentru a satisface dorinţa acestuia dar numai contra a 1.000 monede de aur. John acceptă fără să ezite. În dimineaţa următoare, magul Merlin prepară o pulbere urticantă şi o pune în sutienul reginei, în timp ce ea îşi făcea duşul. Imediat ce regina se îmbracă începe să simtă o mâncărime din ce în ce mai mare. Regele Arthur îl convoacă imediat pe vrăjitor, pentru a-i cere un remediu, iar acesta îi spune că doar o salivă specială, aplicată timp de 4 (patru) ore ar putea trata această teribilă urticarie. A mai menţionat că, din testele efectuate în laborator, a observat că doar saliva lui John ar avea aceste caracteristici speciale. Regele îl convoacă imediat pe John, care deja îşi luase antidotul pentru pulberea urticantă. Aşa se face că John are ocazia de a săruta (la ordinul regelui!), pentru câteva ore bune, sânii pe care îi visase dintotdeauna şi pe deasupra vine sărbătorit de curte ca un erou. Înainte de a se întoarce la moşia lui, John este oprit de vrăjitor, care îi reaminteşte datoria de 1.000 de monede de aur. Surpriză, însă, John, deja satisfăcut, refuză să plătească, mizând pe faptul că magul nu s-ar fi putut confesa, fiind complice la ce s-a întâmplat. În dimineaţa următoare, însă, magul Merlin pune aceeaşi pulbere urticantă în… chiloţii regelui. Morala fabulei: plătiţi-vă facturile la timp!
• Cristian Pârvulescu de la „Pro Democraţia” vorbeşte la TV fără să respire. Din păcate şi fără să gândească! Iată: „Parlamentarii nu trebuie să dea socoteală nimănui, pentru că fiind aleşi se presupune că sunt oneşti, cinstiţi şi super profesionişti, pentru că dacă nu ar fi aşa, înseamnă că cei care i-au ales sunt vinovaţi că nu au ales pe cine trebuie?! De aia s-a interzis prin Constituţie votul imperativ, ca să nu se atenteze la conştiinţa imaculată a parlamentarilor.” Mai respiră omule şi mai gândeşte puţin sau dacă nu poţi, nu ocupa locul la „Pro Democraţia”?!… „Pro ceva” oi fi tu, dar nu PRO DEMOCRAŢIE!
• Bancuri cu Ponta la şcoală: Profesoara: Victor, cine a scris versul „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară”? Ponta: Tonerul. • Profesoara: Victor, cum se numesc cele două organe de reproducere? Ponta: Indigo şi Xerox. • Profesoara: Victor, cine a dispărut acum 65 de milioane de ani, când a căzut asteroidul? Ponta: Notele de subsol! • Profesoara: Copii, scoateţi o foaie de hârtie! Ponta: De ce? Profesoara: Dăm ordonanţă de urgenţă. • Profesoara: Victor, iar ai copiat la lucrare. Ponta: Nu e adevărat. De unde ştiţi? Profesoara: La subiectul doi ai copiat toată foaia de ziar în care era învelit pacheţelul colegului tău de bancă. • Profesoara: Copii, dăm testare, scoateţi o foaie de hârtie. Victor, tu scoate o foaie de indigo! • Profesoara: Astăzi vom da lucrare de control, aşa că scoateţi o foaie de hârtie… Victor, din ghiozdan, nu din copiator! • Profesoara: Copii, cine a scris poezia „Luceafărul”? Colegul de bancă al lui Ponta se ridică in picioare: Victor, doamna profesoară Andronescu! Profesoara: Bravo, Liviu Pop, 10! • Profesoara: Victoraş, ştii Luceafărul? Ponta: Nu mi-l mai amintesc aşa bine, dar dacă vreţi mai scriu unul. • Profesoara: Victor, iar ţi-ai făcut tema în lift? Ponta: Doamna profesoară, dar cum de v-aţi dat seama? Profesoara: Văd că ai scris numai „Steaua” şi „Pula”. • Profesoara de istorie: Victor, iar ai stat în bancă cu Emil Boc? Ponta: Ha, ha, dar de unde ştiţi, doamnă, că ăla nici nu se vede în bancă! Profesoara: Pentru că în loc să scrii „Împăratul Traian”, în toată teza ai scris „Preşedintele Traian” • Profesoara: Victor, care sunt scriitorii tăi preferaţi? Ponta: Hewlett Packard şi Rank Xerox.
• Oferta lui Gâdea, de a apăra familia Iohannis de „atacurile ciomăgarilor băsişti”, are un preţ: pe termen lung, scoaterea lui Voiculescu din puşcărie, într-o formă sau alta, iar pe termen scurt tergiversarea recuperării prejudiciului de 60 de milioane de euro în dosarul ICA, inclusiv confiscarea sediului Intact. În ceea ce priveşte eliberarea lui Felix, vom vedea. Cu recuperarea prejudiciului, deja se vede că liberalii nu au nici un interes pentru acest subiect şi le place la nebunie să se întoarcă în braţele lui Gâdea. Înţeleg că Gâdea joacă machiavelic şi o apără pe doamna Iohannis de atacurile lui Mircea Marian. Îmi pare sincer rău de doamna Iohannis. Să te apere Gâdea… e ca şi cum ai nimeri peste una din potăile alea mici, în călduri, care se îndrăgostesc de piciorul tău şi nu ştii cum să ieşi dintr-o situaţie jenantă.
• Udrea a mai luat 30 de zile de arest. Nefiind ea chiar Carlos teroristul, chestia asta îmi spune că ceva nu este în regulă: că de vorbit a vorbit, de scris a scris (şi oficial şi prin Cristoiu), pericol public nu mi se pare a fi. Este clar că dosarul ei este departe de a fi beton, pentru că altminteri ar fi trimis-o acasă şi ar fi chemat-o la proces. Ceva nu este în ordine. Dar dacă nu vor reuşi să o dovedească în instanţă, cine va plăti daunele care presupun că vor fi uriaşe pentru lunile de privare de libertate şi umilinţele îndurate?
• Procurorii au cerut încuviinţarea extinderii urmăririi penale şi au trimis Parlamentului a doua cerere de arestare a lui Vâlcov. Anchetatorii vorbesc despre beneficii ilegale sub formă de lingouri de aur şi tablouri de mare valoare. Produsul infracţional obţinut în urma săvârşirii infracţiunilor faţă de care se efectuează cercetări a fost depozitat într-un seif, lăsat spre păstrare unei persoane apropiate, acesta conţinând următoarele: 90.000 dolari, 1.323.850 lei, 3 lingouri de aur, în total 3 kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau, o pictură pe lemn, inscripţionat Aurel Acasandrei. Activitate de ministru de finanţe! Doar nu s-o fi ocupat cu apicultura. E nevinovat, DNA-aul e rău şi invidios că omul se descurcă. Bănuim că doresc să-l şicaneze să nu mai ajungă să-şi termine cartea aia: „Codul lui Fiscal”.