• Mănăstirea de pe Valea Băiaşului a adunat la umbra opulenţei sute de credincioşi din toate colţurile ţării
Îmbrăcată în opulenţă, cam aşa poate fi descrisă cea mai recentă ctitorie marca Frank Timiş. În Racoviţa, pe Valea Băiaşului, mănăstirea ridicată în doar cinci luni a atras, în ciuda frigului, câteva sute de credincioşi veniţi din Sălaj, Satu Mare, Bihor, Alba, Olt, Dolj, Hunedoara, Bucureşti şi bineînţeles Vâlcea. Cu mic cu mare, oamenii s-au înghesuit în curtea mănăstirii în încercarea de a prinde un loc mai în faţă la ceremonia de sfinţirea a bisericii şi de inaugurare a Centrului Social „Renaşterea Loviştei”.
Ctitor cu bodyguarzi
Dedicată Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, mănăstirea, a treia ridicată de Timiş în comuna Racoviţa, îi are în rândul ctitorilor pe călugărul Ioan Comăneci, originar din zonă, pe Frank Timiş şi pe discreta sa soţie, Carmen Timiş, cunoscută publicului larg şi sub vechiul nume de Carmen Gheorghiţă din perioada în care prezenta rubrica Meteo la TVR şi ProTV. Frank Timiş şi-a făcut apariţia în zonă dis de dimineaţă, însoţit de trei bodyguarzi şi a fost rapid înconjurat de soborul ierarhilor din Arhiepiscopia Râmnicului şi de un alt sobor al USL-iştilor locali: Ion Cîlea, Cristian Buican, Dumitru Persu, Dan Niţu şi Emilian Frâncu. Politicienii locali, bodyguarzii lui Timiş şi Frank Timiş au rămas captivi în biserică până la sfârşitul slujbei. Ceva mai retraşi, pedeliştii Samoil Vâlcu şi Romulus Bulacu au tremurat la liber în curtea mănăstirii alături de credincioşii care nu au mai încăput în biserică.
Cort uriaş pentru meseni
Dacă măicuţele care administrează lăcaşul pregăteau discret în spatele uşilor închise masa pentru înalţii oaspeţi ajunşi astăzi la mănăstire, credincioşii de rang mai mic erau aşteptaţi într-un cort imens ridicat în spatele lăcaşului. Mese pentru câteva sute de persoane se întindeau dintr-o parte în alta a cortului, în timp ce la bucătăria improvizată praznicul de post dădea uşor în clocot. Ridicată la doar câteva sute de metri de intrările în subteran ale fostelor mine de aur din Racoviţa şi Perişani, mănăstirea va gestiona şi un aşezământ filantropic care va asigura o soartă mai bună pentru bătrâni, nevoiaşi şi copii orfani. Nu este prima dată când Timiş injectează bani în proiecte sociale pe zonele unde exploatează intens resurse naturale. Anul trecut, soţia miliardarului român, a inaugurat un centru pentru copii în Sierra Leone, centru care îi poartă numele. Timiş extrage fier în Sierra Leone prin African Minerals, proiect minier evaluat la 2,5 miliarde de dolari şi pentru care Vasile Frank Timiş a construit o cale ferată de 220 de kilometri.
Miliardar după falimente repetate
Vasile Frank Timiş a început să lucreze în Australia ca şofer de camion pentru propria sa companie Timiş Transport, o companie ce avea doar un camion. Iniţiativa sa s-a soldat cu un eşec. Astfel, în 1986 Timiş şi-a declarat falimentul, având de plătit creditorilor 15.806 dolari australieni. În 1992, omul de afaceri Frank Timiş a devenit director în firma Morwest Holdings Pty Ltd, una dintre primele sale încercări în domeniul mineritului aurifer. După şase luni, timp în care Timiş împreună cu alţi doi mineri australieni au săpat după aur într-o zonă numită Mosquito Creek, şi această întreprindere s-a soldat cu un eşec. Între timp, Timiş a înfiinţat alte firme printre care: Riverdale Mining, Timiş Corporation şi Carpathian Investments. Timiş a fost director executiv al Regal Petroleum între iunie 2003 şi martie 2005, timp în care compania a organizat trei runde de finanţare şi a strâns 100 de milioane de lire sterline. Frank Timiş s-a reorientat apoi către Africa, în principal prin două companii: African Petroleum şi African Minerals. Prima are o serie de concesiuni în Liberia, extinzându-şi însă căutările şi în zone aflate în vecinătate, în Senegal sau Gambia. În Sierra Leone, Timiş s-a arătat interesat de zăcămintele de fier, proiectul minier derulat acolo fiind evaluat la 2,5 miliarde dolari. Naş al copiilor lui Ovidiu Tender, Timiş a devenit şi model pentru cumătrul său: „Naşul băieţilor mei, Frank Timiş, mi-a fost model pentru afaceri în Africa”- a recunoscut într-un interviu Tender. Ca şi Frank Timiş, „cumătrul” Ovidiu Tender şi-a arătat interesul faţă de zona de nord a Vâlcii, în 2005, acesta încercând să achiziţioneze contra sumei de 8 milioane euro staţiunea Vidra de la liderii CNSLR Frăţia. Încercarea a fost blocată de opoziţia sindicaliştilor din Cartel Alfa, iar Tender a pierdut în urma tranzacţiei anulate aproximativ un milion euro.