Iisus, închis sub tablă şi strivit sub donaţii şi bani europeni
• Bisericile monument istoric zac în paragină în timp ce în jurul lor înfloresc „catedralele mântuirii satului”
S
ituaţie paradoxală în Arhiepiscopia Râmnicului. În timp ce lăcaşurile de cult cuprinzând secole de credinţă ortodoxă neîntreruptă zac lăsate în paragină, capii Arhiepiscopiei Râmnicului se declară încântaţi de donaţiile prin care îşi ridică noi biserici şi mânăstiri la câţiva paşi de monumentele istorice părăginite. Printre cele mai noi mănăstiri ridicate se numără cele cinci ctitorii ale controversatului om de afaceri Frank Timiş în zona de nord a judeţului. Pentru fiecare, conform declaraţiilor date de vieţuitorii care au ales calea monahală, s-au cheltuit între două şi trei milioane de euro. În tot acest timp, 26 de lăcaşuri de cult aparţinând Arhiepiscopiei Râmnicului sunt lăsate în grija Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte, pentru a fi împinse cu nonşalanţă în sarcina bugetară a Institutului Naţional al Patrimoniului în cadrul Programului Naţional de Restaurare a monumentelor istorice (PNR). Cel mai dramatic caz pare cel al bisericii din Slăviteşti, închisă sub tablă pentru a fi ferită de hoţi şi de efectele vremii capricioase. „Era inclusă în PNR, dar nu a beneficiat de niciun ban alocat până în prezent. Anul acesta am fost cu protopopul Alin Gherghinaru pentru a vedea stadiul de conservare. Din fericire încă rezistă timpului. Este timpul totuşi ca şi Arhiepiscopia să se implice în restaurarea acestor monumente. A fost o idee ca acolo să se ridice chilii şi să se restaureze treptat biserica monument. Nu ştiu cine s-a opus ideii, Arhiepiscopul Gherasim, parcă!”, explică Florin Epure, directorul de la Cultură şi Culte. Neglijată de călători, ultima rămăşiţă a memoriei boierilor Slăviteşti îl ascunde pe Iisus sub un morman de tablă ondulată, ruşinată parcă de nevolnicia aşa-zişilor slujitori ai Domnului.
Semnal de alarmă:
„Anul viitor avem un
buget insignifiant!”
Programul Național de Restaurare este principalul instrument prin care Guvernul României poate ajuta financiar în mod direct reabilitarea monumentelor istorice de pe teritoriul țării. PNR a început să funcționeze de la începutul anilor 90. În 1997 PNR cuprindea 282 obiective iar în urmatorii ani s-a ajuns la peste 350 de obiective. Astfel, ritmul finalizării obiectivelor a scăzut. În timpul Guvernului condus de Emil Boc, PNR a pierdut două surse importante de finanțare. Prima sursă venea din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, care a fost reorganizat în 2009. Într-o măsură și mai mare a afectat PNR-ul pierderea în anul 2009 a 2% din încasările la loterie, activități de casino și alte jocuri de noroc. În unii ani, din jocuri de noroc se colecta 1/3 din bugetul PNR. În acest context, sunt aduse în discuție sume de 15-22 milioane ron pierdute, care erau destinate conservării patrimoniului național. În 2013 PNR dispune de 20 de milioane de lei. În vederea încheierii lucrărilor la șantierele deja deschise este necesară suma de 120 de milioane lei, ceea ce reprezintă bugetul pe șase ani al INP, la nivelul actual. Între anii 2010 și 2012 au fost recepționate 345 de obiective. „Am fost extrem de neplăcut surprins să constat că proiectul de lege privind legea bugetului de stat pe anul 2014, publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe menționează suma de 19.3 milioane lei pentru finanțarea Programului Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. Consider că această sumă este insignifiantă în raport cu valoarea culturală inestimabilă a patrimoniului național al României. Practic, bugetul monumentelor istorice a pierdut 2/3 în ultimii ani. Voi solicita, printr-o scrisoare deschisă, adresată fiecăruia dintre cei aproape 600 membri ai Parlamentului, sprijinul pentru mărirea acestei sumei. Altfel, nici un alt obiectiv nou nu va putea intra în finanțare, anul viitor. În acest ritm ne trebuie 6 ani numai ca să terminăm cele aproximativ 160 de monumente aflate în finanțare.” a declarat dr. Alexandru Muraru, director general al Institutului Național al Patrimoniului. În mod normal, PNR ar trebui să gestioneze o sumă de minim 60 de milioane de lei. Dacă finanțarea PNR se va situa la dimensiunea prevăzută în proiectul legii bugetului de stat 2014, adică la 19.3 milioane lei, Institutul Național al Patrimoniului va fi nevoit să concentreze aceste resurse exclusiv pentru şantierele aflate în lucru, fără a introduce obiective noi în PNR.
Ruinele, bune de stors bani europeni
Ruinele par să aduc profit pentru feţele bisericeşti chiar şi lăsate pradă paraginii. Între august 2011-august 2013, Fundaţia „Cuvântul care zideşte” patronată de mitropolia Olteniei a implementat prin programul „Regio” proiectul „Turismul cultural religios din județele Vâlcea și Olt- oportunitate de promovare a identității naționale și a valorilor patrimoniului național”.
Iată cum îşi descrie reprezentantul Fundaţiei activitatea de mulgere a banilor europeni pe seama ruinelor menţinute astfel de foştii săi colegi din Arhiepiscopia Râmnicului: Valoarea totală a proiectului 998.421,03 lei. Valoarea nerambursabilă: 805.321,50 lei. Activităţile proiectului: concepere și tipărire albumului de promovare a monumentelor istorice, a pliantelor, broșurilor și evantaielor fotografice aferente acestora, realizarea unui site web de promovare a proiectului, realizarea unui spot video si a unor filme documentare de promovare a proiectului, organizarea a 2 mese rotunde și a unei expoziții fotografice. Rezultatele proiectului: 2.500 Albume tipărite (a câte 2 volume fiecare), 8.500 pliante tipărite, 8.500 broșuri tipărite, 8.500 evantaie fotografice, 5.100 DVD-uri inscripționate, 2 mese rotunde organizate, 1 expoziție fotografică organizată, 200 pliante de promovare a proiectului tipărite, 100 broşuri de promovare a proiectului tipărite, 50 postere de promovare a proiectului tipărite”.
Groparii bisericilor monument
Episcopul Emilian Lovişteanu şi Arhiepiscopul Gherasim au demarat şi ei câteva acţiuni prin Fundaţia „Codrii Mamului”: „Patrimoniul prin ochii copiilor” – proiect cu derulare în perioada iunie-noiembrie 2013, având ca parteneri: Arhiepiscopia Râmnicului, Direcția județeană pentru cultură a județului Vâlcea, Primăria Comunei Lungești, Primăria Municipiului Drăgășani, Primăria Comunei Ștefănești, AEPADO; „Zâmbet de copil”, proiect având ca scop „Dezvoltarea durabilă a comunităților prin creșterea gradului de educație al generațiilor viitoare”, în parteneriat cu instituții partenere; şi JUMIGG – „Tineri multiplicatori împotriva violenţei”, proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin programul european Daphne. În niciunul nu se face referire la vreun proiect de restaurare al unei mănăstiri monument din Vâlcea, totul fiind pasat în responsabilitatea comunităţilor sau direct a Ministerului Culturii. Ocupat cu celebrarea celor 99 de ani de viaţă ai PS Gherasim şi cu aniversarea celor patru ani de când s-a pripăşit în scaunul episcopal de la Vâlcea, P.S. Emilian Lovişteanu nu a putut fii contactat.