Acasă Anchetă Dinastia călugărilor (III)

Dinastia călugărilor (III)

8. Dinastia clugrilor III2

Construirea într-un timp extrem de scurt a cinci mânăstiri ortodoxe în interiorul unor comunităţi cristalizate şi conduse spiritual de preoţi mireni în/din zona de nord a judeţului nostru a creat mister şi suspiciuni. Ele sunt întreţinute şi de existenţa în conducerea şi administrarea şantierelor bisericeşti a unui preot controversat – Ioan Comăneci, necunoscut în judeţul nostru, particularizat şi însemnat cu poreclele „Exorcistul de la Poșaga” (Alba) şi „Vrăjitorul din Racoviţa”. Misterul se adânceşte şi de sponsorizările (10 milioane de euro) pe care le face – în Ţara Lotrului şi Loviştei – Frank Timiş, milionarul româno-australian care trăieşte la Londra şi omul al cărui nume a fost menţionat în ultimii ani în cele mai controversate circumstanţe. În numărul trecut, v-am prezentat informaţiile – puţin semnificative – primite despre misteriosul preot Ioan Comăneci şi, în acest număr, înainte de a puncta existenţa în bunăstare, prin încălcări regulate a celor trei voturi monahale de chiar călugării care şi-au statutat dinastia lor, acordăm atenţie sponsorului Timiş care, surprinde prin dăruirea la care se dedă, accentuând misterul apariţiei salbei de lăcaşuri de cult slujite de călugări mai mult sau mai puţin credincioşi sau devotaţi credinţei în Dumnezeu.

Viaţa secretă a lui Vasile Frank Timiş

Considerat părintele afacerii Roşia Montană – depozitul de aur al Europei, Vasile Timiş este omul al cărui nume a fost menţionat în ultimii ani în cele mai controversate circumstanţe, ca de exemplu: Afacerea Matser-Tender, privatizarea PETROM, afacerea RAFO-VGB, afacerea Regal Petroleum şi altele. Acestea sunt doar câteva din scandalurile în care a fost implicat Timiş, milionarul româno-australian care trăieşte la Londra. Trecutul, începuturile lui Frank Timiş, sunt învăluite în mister. La fel de înceţoşată este şi prima sa afacere de anvergură – afacerea aurului de la Roşia Montană. Sunt de neînchipuit cinstea, onorabilitatea şi demnitatea în afacerile unui român ajuns şofer de camion în Australia, preşedintele unor companii listate pe bursa din Londra, părintele Afacerii Roşia Montană şi, prin firmele în care este implicat, concesionarul a 4% din suprafaţa României.

Marihuana şi heroina

Potrivit unor rapoarte şi unor dosare aflate în arhiva curţilor de justiţie australiene, Vasile Frank Timiş a avut de trei ori de-a face cu drogurile pe continentul australian. Astfel, la trei ani după ce a ajuns pe continentul australian ca refugiat, Timiş a fost amendat cu 1.000 de dolari australieni pentru posesie de marijuana. Şapte ani mai târziu, în 1989, Frank Timiş, aflat în complicitate cu Viorel Borşa, un om care avea să-i devină tată vitreg mai târziu, i-a dat o mostră de 0,7 grame de heroină unui ofiţer de poliţie aflat sub acoperire. Timiş i-a spus ofiţerului că ulterior îi va vinde alte 227 de grame însă şi-a dat seama că potenţialul cumpărător este un ofiţer de poliţie şi a vrut să anuleze înţelegerea. A fost însă prea târziu, el fiind arestat. În timpul procesului, Timiş a mărturisit că nu a intenţionat să-i vândă ofiţerului heroina, ci a vrut să-i ia acestuia banii când ar fi venit cu suma necesară pentru cele 227 de grame. Timiş a primit doar o amendă de 10.000 de dolari australieni pentru această faptă. Mai apoi, în 1991, poliţia a percheziţionat casa lui Timiş în timp ce acesta nu se află acolo şi a descoperit 14 grame de heroină ascunse în grădină. Poliţia a stat la pândă, l-a aşteptat pe român şi, în momentul când acesta a intrat în casă, l-au controlat şi au găsit alte trei grame de heroină ascunse în chiloţi. Şi de data aceasta, Timiş a reuşit să-i convingă pe judecători că se va îndrepta şi a scăpat cu o amendă de 17.000 de dolari. El a declarat Curţii că, după condamnarea din 1989, a devenit dependent de heroină. La acelaşi dosar există o anexă în care un anume doctor Dan Cojocaru spune că, într-adevăr, Timiş a fost „dependent, dar că acum s-a reabilitat”.

Un cv falsificat şi o serie de eşecuri

Potrivit documentelor pe care le-am obţinut de la colegii de la Jurnalul Naţional, Timiş a început a lucra în Australia ca şofer de camion pentru propria sa companie Timiş Transport, o companie ce avea doar un camion. Iniţiativa sa s-a soldat cu un eşec. Astfel în 1986 Timiş şi-a declarat falimentul, având de plătit creditorilor 15.806 dolari australieni. În acest context, Timiş ar fi trebuit să declare acest lucru în momentul când a listat compania Gabriel Resources, cea implicată în afacerea Roşia Montană, pe bursa din Toronto. Dar el nu a respectat însă această condiţie. Mai mult, şi alte date din biografia sa şi din activitatea sa comercială sunt prezentate eronat atât în CV-ul înaintat bursei, cât şi într-un CV pe care Frank Timiş l-a înmânat reporterilor români anul trecut în Londra. În 1992, Timiş a devenit director în firma Morwest Holdings Pty Ltd, una dintre primele sale încercări în domeniul mineritului aurifer. După şase luni, timp în care Timiş împreună cu alţi doi mineri australieni au săpat după aur într-o zonă numită Mosquito Creek, şi această întreprindere s-a soldat cu un eşec. Între timp, Timiş a înfiinţat alte firme între care: Riverdale Mining, Timiş Corporation şi Carpathian Investments. Toate cele trei companii, unele în care Timiş a fost secondat de Ioana Timiş sau de sora sa Ioana Majdik, au fost lichidate de instituţia care monitorizează toate firmele australiene, deoarece nu s-au aliniat standardelor ASIC. O soartă similară a avut compania Pneumatic Systems International Pty Ltd în care Timiş a devenit director în aprilie 1995. În CV-ul prezentat bursei din Toronto, Timiş a declarat că această companie valora 150 de milioane de dolari australieni. Timiş şi-a dat demisia din această firmă în 2001 luând cu el 11,6% din acţiunile firmei pe care le-a plasat într-o firmă nou înfiinţată, Regal Group Services, în paradisul fiscal al insulelor Virgine Britanice. Potrivit unui raport confidenţial ce citează spusele unui fost director din firma Pneumatic, acţiunile luate cu el de Timiş valorau în 2003 cel mult 1.500 de dolari. Tot în acest context trebuie spus că am regăsit mai târziu firma Regal Group Services asociată în firma românească Global Mineral Resources alături de fiul unui fost senator al Partidului Democrat, Teodor Haucă, secretar al Comisiei Economice a Senatului în legislatura 1996-2000.

Escrocheria Roşia Montană

1995 a fost un an de graţie pentru Vasile Frank Timiş. În acest an, după lunga serie de eşecuri australiene, Timiş a înfiinţat Gabriel Resources NL Australia şi a descoperit, în sfârşit, vana de aur în România, în curtea Regiei Autonome a Cuprului din Deva, judeţul Hunedoara. În toamna lui 1995, mai precis marţi, 5 septembrie 1995, RAC Deva a publicat un anunţ în pagina a opta a cotidianului Adevărul în care a anunţat că Regia este interesată în încheierea unui parteneriat cu o societate străină pentru „prelucrarea sterilelor cu conţinut de metale preţioase din iazuri de decantare vechi în amestec cu minereu auro-argintifer la Roşia Montană şi Gurabarza-Brad”. RAC Deva menţionează în anunţ că ofertele sunt aşteptate timp de 30 de zile de la publicarea anunţului. Numai că Regia Autonomă a Cuprului semnase deja un contract cu Gabriel Resources NL pentru activităţile descrise în anunţ, respectiv prelucrarea minereurilor aurifere în amestec cu steril, de la Roşia Montană şi Brad, cu o zi înainte ca anunţul să fie publicat, adică pe 4 septembrie 1995. Potrivit arhivelor ASIC, în aprilie 1996, Gabriel Resources NL se află în dificultate din punct de vedere financiar, creditorii, între care şi Naţional Australia Bank Ltd, înghesuindu-se la uşa companiei.

În acel moment, contractul cu RAC Deva a fost redirecţionat, într-o tranzacţie de un dolar, către o nouă firmă Gabriel Resources Limited înregistrată în paradisul fiscal Jersey, Channel Islands. Din această clipă a început şaga Roşia Montană-Gabriel Resources.

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul
Articolul precedentMircea cel Bătrân şi Karol Novac, imortalizaţi în stâncă
Articolul următorMortul din trăsura goală

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.