„România ocupă primul loc între ţările Uniunii Europene la diferenţa dintre TVA care ar trebui încasat şi cel efectiv colectat. Este una dinte constatările unui raport comandat de Uniunea Europeană şi elaborat de un grup de instituţii în frunte cu Center for Social and Economic Research (CASE) Polonia şi Netherlands Bureau for Economic Policy Analysis (Central Planning Bureau sau CPB)” – este concluzia senatorului PNL, Adrănel Cotescu pe care i-a prezentat-o prin intermediul unei interpelări premierului Victor Ponta. Adrănel Cotescu este interesat ce măsuri va lua guvernul Ponta pentru a stimula colectarea TVA-ului dar şi dacă se intenţionează reducerea cota TVA şi care sunt efectele reducerii TVA la pâine până în prezent.
„Raportat la mărimea economiei, România este pe primul loc la neîncasarea de TVA. Proporţia de TVA neîncasat s-a majorat la declanşarea crizei şi a crescut şi cota legală de taxare, mai ales în ţările cu un sistem slab de colectare. Deşi ocupă locul patru între statele UE ca pondere a TVA în veniturile bugetare (cu ceva mai mult de un sfert din total), după Bulgaria, Estonia şi Lituania şi înaintea Letoniei (adică intercalată în aşa-numitul grup BELL), România are o pondere medie a încasărilor din TVA în PIB relativ la celelalte ţări din UE pentru că şi încasările bugetare sunt mici raportate la PIB. De remarcat că Austria, Belgia, Danemarca, Luxemburg şi Suedia nu au modificat nici măcar o dată cotele de TVA în intervalul 2000 – 2011.
Toate ţările UE au şi cote reduse de TVA. Alinierea la uzanţele europene de colectare a TVA ar trebui luată în calcul dacă privim procentajul din PIB care nu a fost colectat, în raport cu deficitele bugetare consemnate în fiecare an din acest secol şi cu cifra de 2,2% din PIB a deficitului bugetului general consolidat inclusă în proiectul de buget pentru 2014. Evident, nu este posibilă colectarea completă, dar aducerea ratei de neîncasare spre nivelul de mediu de 17% înregistrat pentru UE-26 sau chiar la nivelul mediu de 22% consemnat în noile state membre (care au aderat din 2004 şi 2007) ar însemna un plus de circa patru procente din PIB la veniturile bugetare. Adică venituri „europene”, de 37- 38% din PIB, la aceleaşi cote de taxare, sau un TVA mai mic aplicat pe o bază mai largă şi o stimulare a creşterii economice” – se mai arată în interpelare.