• Fapta comisă de şeful Poliţiei Neamţ este de neiertat • Spectrul puşcăriei nu-l face pe Emilian Frâncu mai puţin primar • Crimeea a fost anexată de Rusia Ţaristă abia în 1783 • Alegerile de la CAR Oltchim, ce vor avea loc în data de 25 martie a.c., au încins spiritele rău de tot • Mircea Diaconu este un mare actor… politic • „Rossija Bank” este de facto banca lui Putin
• Fapta comisă de şeful Poliţiei Neamţ este de neiertat. Cum să-ţi permiţi să dai o palmă unor tineri care au bătut şi tâlhărit un bătrân, care a decedat, în loc să-i instruieşti cu calm şi empatie, cum să bată şi să tâlhărească mai cu grijă, ca victimele să sufere o moarte mai rapidă şi nedureroasă. În fond, dacă e minor, are dreptul să tâlhărească. Nu asta zice Codul Penal?… Ipocriţilor! Nu vă e ruşine. Sunteţi toţi un exemplu de corectitudine. Fata aceea, la 14 ani, a participat la uciderea a doi oameni. Câţi vreţi să mai omoare? Copii aveţi? Dacă încăpeau ei pe mâna micilor tâlhari? Probabil că nu aveţi copii. Dar bunici aveţi sigur. Doi oameni care puteau fi bunicii voştri au murit. Voi vă daţi seama de exasperarea poliţistului când ştia că trebuie să îi dea drumul? Şi, poate, într-o săptămână, venea din nou, cu alt mort la activ? Puneţi oameni capabili să facă legi corecte. Aveţi numai drepturi şi nici o obligaţie. E incorect că a lovit-o. Ok. Înfiaţi-o voi şi daţi în judecată poliţistul şi eu pun bani să vă despăgubesc. E bine?
• Spectrul puşcăriei nu-l face pe Emilian Frâncu mai puţin primar. El se ocupă de treburile obştii tot ca până acum, plimbându-se prin tot oraşul cu cameramanul şi pozarul după el. Nu ştim sigur dacă înşuşi Frâncu îşi postează pozele pe reţelele de socializare, însă nici acestea nu lipsesc. În fine, treaba este că lui Frâncu al nostru îi place să se împăuneze cu munca altora. Spre exemplu, acţiunea de curăţenie de sâmbătă fusese organizată de vicele Matei, însă Frâncu nu a ratat ocazia să se pozeze cu măturătoarele sau lângă ghenele de gunoi. Acţiunea viza curăţarea mai multor cartiere ale oraşului cu ajutorul angajaţilor de la Pieţe Prest. Aflând despre ea, Frâncu nu a rata ocazia de a se imortaliza la supravegherea acţiunii. „Am participat şi eu la acţiune şi i-am mobilizat alături de noi şi pe angajaţii de la DADP. Aşa cum am promis ieri, astăzi am fost să supraveghez şi lucrările de reparare a carosabilului în zonele degradate, una dintre acestea fiind intersecţia str. N. Iorga cu str. Ostroveni” – susţinea Frâncu, pe o reţea de socializare.
• Crimeea a fost anexată de Rusia Ţaristă abia în 1783. Până atunci nu trăia nici un rusnac în Crimeea, iar singurii slavi care trăiau acolo erau mici grupuri de ucraineni, însă tătarii erau majoritari. În Primul Război Mondial, tătarii au proclamat un stat independent, care însă a fost cucerit de bolşevici şi inclus Republicii Sovietice Ruse (căreia îi va aparţine timp de doar 37 de ani) care în anii următori au ucis jumătate din tătari. Apoi, după Al Doilea Război Mondial, Stalin a deportat şi restul tătarilor şi i-a înlocuit cu colonişti rusnaci naţionalişti care au primit pe gratis locuinţele tătarilor. Lor li s-a inoculat ideea că, fiind ruşi, li se cuvine orice. Abia din acest moment, Crimeea capătă o majoritate rusească. La 9 ani după terminarea războiului (şi la doar puţini ani după sosirea coloniştilor ruşi) Crimeea devine parte a Republicii Sovietice Ucrainene. Crimeea este deja de 60 de ani a Ucrainei! Ucraina independentă le-a permis tătarilor să se întoarcă în Crimeea.
• Alegerile de la CAR Oltchim, ce vor avea loc în data de 25 martie a.c., au încins spiritele rău de tot. „Interesaţii” vor să-şi facă jocurile murdare prin intermediul presei locale. Altfel nu se poate explica un mail ce a fost trimis pe adresa tuturor redacţiilor din Vâlcea, în care „un anonim” acuză actuala conducere a CAR Oltchim de deturnare de fonduri, susţinând că anumitor chimişti, ce au împrumuturi de CAR, li s-a oprit ratele din drepturile salariale fără drept. Vina este aruncată în cârca Consiliului de Administraţie al CAR Oltchim, care, chipurile, „nu au ridicat niciun deget împotriva celor vinovaţi de deturnare de fonduri”. Sigur, se menţionează şi viitoarele alegeri din cadrul Casei de Ajutor Reciproc, îndemnându-i, subtil, pe membri să nu mai aleagă actuala conducere, pentru că „nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale”.
• Mircea Diaconu este un mare actor… politic. El se crede pe platourile de filmare atunci când evoluează pe scena politică. Aplică ceea ce a învăţat în majoritatea rolurilor în care a fost distribuit, roluri de farseur, de gagă, în general. I se potrivesc de minune. Asta a făcut şi ca politician, a comentat şi a băgat băţul prin gard, a încălcat legile şi apoi făcea pe miratul victimizându-se pe la Antena3, unde este invitat permanent. Se crede în Filantropica şi în viaţa reală. „Mă Romi, mă, cred că ţi s-o făcut de nişte palme” – ar zice Ilarion Ciobanu, dacă ar mai fi printre cei vii, precum în filmul ce l-a „consacrat” pe „Romi” – cu accent pe „i”- în postura de „prostănac” (Mircea Diaconu). De unde şi până unde „găgămiţă cacanache” ăsta are pretenţii de mare reprezentant al României la Bruxelles, tocmai acum, în contextul actual politic, în momentul unui val de scepticism crescând la nivel european la ideea de EU, la oportunitatea uniunii monetare pe euro. Ce înţelege „prostănacul” ăsta din toate astea, ce soluţii poate debita în rezolvarea crizei economice teribile ce traversează zona euro şi uniunea europeană pe ansamblu? Nu avem destui neica nimeni pe la Bruxelles? Severin, Vadim şi alţi „şorici” de mangaliţa?
• „Rossija Bank” este de facto banca lui Putin. „Sobinbank” şi „SMP Bank”, conduse de argaţii lui. Băncile lui Putin sunt afectate profund de măsurile occidentului, acesta fiind doar începutul. Oligarhii ruşi încep să devină nervoşi, economia rusească fiind profund interconectată la occident. Dacă americanii aruncă rezervele de petrol pe piaţă, preţul acestuia va scade şi poate fi o lovitură profundă asupra bugetului rusesc. Occidentul are toate mecanismele necesare în mână să-l pună pe Putin cu botul pe labe fără a fi nevoie de un război armat. Ajunge unul economic prin care populaţia rusă poate fi lovită în plin.