În foarte scurt timp, un nou scandal va izbucni în lumea așa zis cultural-artistică a Râmnicului. Totul pornește de la celebrul kitsch amplasat în zona centrală a Râmnicului, în colțul Prefecturii. Este vorba de ” statuia revoluționarului” , cea pe care veritabilii artiști din Vâlcea o numesc în glumă, dar cu ironie „” Hido șica” , o grămadă de beton armat inestetic care urmează să fie demolată. Municipiul Râmnicu Vâlcea nu are tradiția marilor orașe românești, în special a centrelor culturale, unde, de-a lungul istoriei, au apărut lucrări de artă monumentală. Suntem un orășel modest care nu a jucat un rol activ în istoria României. Râmnicu Vâlcea nu a făcut parte din elita socio-cultural-urbanistică a țării, fiind mai degrabă un târg anonim, ca multe altele. Nu am avut artiști de valoarea lui Brâncu și (Coloana infinitului, Masa tăcerii etc.), Ion Irimescu, Constantin Popovici și alții. Asta nu înseamnă că Statuia Independenței, de pe Dealul Capela ar fi cu ceva mai prejos decât alte multe lucrări de artă monumentală din țară. Sau statuia lui Mircea cel Bătrân și Fântâna Știrbey, din parcul Zăvoi sau bustul lui Traian, din fața Arhiepiscopiei Râmnicului și alte câteva grupuri statuare de calitate apărute în veacul trecut în Râmnic și menținute cu grijă până acum. După Revoluție, o frustrare mai degrabă de factură psihanalitică a determinat lumea culturală din Râmnic, dar și autoritățile, la anumite excese care, din păcate, în majoritatea cazurilor, s-au dovedit eșecuri, dar nimeni în afară de populație nu le-a definit așa „vezi fiarele HAR din 1999 „sau jumătate din bolovanii ciopliți ce sunt amplasați la Grădina Zoologică din municipiul Rm. Vâlcea, pentru a conforta și reconforta leii și mistreții sălășluiți pe acolo. Însă, probabil, cel mai răsunător eșec s-a consumat în urmă cu un an jumătate. Și nu pe bani puțini. Râmnicu Vâlcea nu a avut niciun rol în Revoluția din decembrie 1989, majoritatea locuitorilor orașului participând la acele zile fierbinți ale loviturii de stat în fața televizoarelor sau sub plapumă, lângă consoarte și amante. Vâlcenii nu au avut curajul timișorenilor, sibienilor, clujenilor sau bucureștenilor, preferând să fie doar corp ansamblu privitor al evenimentelor de răsunet internațional. Cu toate astea, în urmă cu un an jumătate, primăria municipiului Rm. Vâlcea s-a gândit să ne ofere o surpriză culturală și așa a apărut”Hido șica” , o statuie amplasată ilegal în centrul Râmnicului, hidoasă și revelatoare reprezentantă a genului kitsch atât de dezavuat de iubitorii de frumos. Autorul statuii din beton este nimeni altul decât Sergiu Săliște, cel care a mai dat un chix odată și cu statuia lui George Țărnea. Legat de asta, mulți sunt cei care vorbesc despre ” eșecul artistic” din parcul Mircea cel Bătrân, o statuie care nu seamănă deloc cu poetul iubirii, prietenul râmnicenilor. În primul rând, la acea statuie se vede de la o poștă că poetul are un cap mai mare decât trunchiul, că este de fapt o statuie de mutant. La întrebarea unor ziariști locali ” de ce a ie șit așa?” , artistul Săliște le-a răspuns sec: ” S-a furat din bronz și a trebuit să improvizez” . Fără comentarii. Deci, Săliște a comis-a din nou. De această dată sculptorul a devenit metalurgist. Adică, a folosit două jumătăți de matrice din metal, unde a fost imaginată forma statuii revoluționarului vâlcean. Urât și gol, cu o burtă verde, cu handicap la o mână, semănând mai mult cu statuia țăranului răsculat la 1907. Apoi, cu o banală CIFĂ, s-a turnat beton. În turnare, revoluționarul a pierdut o falangă de la mâna dreaptă și, așa a rămas și azi, cu patru degete. ” Turnarea” respectivă a umplut buzunarele metalurgistului cu 300 de milioane de lei vechi. Nu șitim acum la cât s-a ridicat totul, cu postament și amenajarea spațiului. Primarul Râmnicului șitie ce sumă, că dumnealui a fost Plătitorul. Însă, un lucru îl șitim noi cert și anume că hidoasa statuie a fost amplasată ilegal. Direcția pentru Cultură – Vâlcea a intentat proces Primăriei Râmnicu Vâlcea, pentru acest kitsch, sancționând faptul că lipsește un aviz de amplasare și validare, unul pe care niciodată nu îl va obține administrația Rădulescu. Potrivit Legii 120/2006 a monumentelor de for public, pentru a se preveni kitsch-ul, în articolul 5, se stipulează clar că: ” Amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul și autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și cu avizul privind concepția artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii și Cultelor în baza analizei realizate de Comisia Națională pentru Monumentele de For Public” . Comisia Națională este singura care trebuie să- și dea acceptul pentru ” Hido șica” . Iar Comisia Națională (se spune că) s-a luat cu mâinile de păr, când a văzut-o, refuzând avizarea. Deci, niciodată sărmana ” Hido șică” nu va primi aviz. Iar dacă Direcția pentru Cultură va câștiga procesul, atunci Primăria va fi obligată să o ia de acolo. Poate că statuia asta va ajunge și ea la ZOO, ca și bolovanii artistici ” fabricați” în tabăra de creație a lui Dican. Oare el nu a văzut hidoșenia statuii din Centrul municipiului capitală de județ și, dacă da, de ce nu a întreprins ceea ce era OBLIGAT moral să facă? A învins spiritul de clan al consumatorilor de bani publici?
RAUL POP