” la sediul Inspectoratului General de Jandarmi din București se desfășoară, în fiecare toamnă, un stagiu de selecție pentru misiuni internaționale, la care participăsute de jandarmi, ofițeri, subofițeri și angajați pe bazăde contract, de la unități din întreaga țară ” plutonierul Ștefan Trifan, de 29 de ani, a făcut parte timp de doi ani dintr-un detașament de Poliție Specială(SPU) ” „imaginea aceea cu albanezul care rupea crucea de pe biserică mi-a rămas întipărităîn minte „- ne-a povestit jandarmul vâlcean Ștefan Trifan ” „în drum spre Tribunal, l-am întrebat pe un criminal albanez ce a simțit atunci când a omorât un sârb. După răspunsul pe care mi l-a dat, nu am mai avut curaj să-l mai întreb nimic. Mi-a zis: „A omorî un sârb mi se pare un lucru firesc, e ca și cum ai face un ceva obișnuit”” își amintește plutonierul Marian Uță
În fiecare an, un detașament de jandarmi români format din 115 militari participăla misiuni de menținere a păcii în zona de conflict Kosovo. Ei desfășoarăacțiuni polițienești de asigurare a ordinii publice, sub egida unui comandament ONU. La sediul Inspectoratului General de Jandarmi din București se desfășoară, în fiecare toamnă, un stagiu de selecție pentru misiuni internaționale, la care participăsute de jandarmi, ofițeri, subofițeri și angajați pe bazăde contract, de la unități din întreaga țară . Candidații susțin examene de tactică polițienească și specifică , teste de pregătire fizică și juridică și sunt verificați cu privire la stadiul de cunoaștere a unei limbi străine, engleză. Dintre acești candidați sunt selectați cei 115 militari, cei mai buni dintre cei mai buni, care pleacă la începutul anului următor în misiune. Participarea la selecție nu este impusăde comanda vreunei unități, ci se face pe bazăde voluntariat. De la prima acțiune de acest gen și până în prezent, fiecare detașament trimis în această regiune pentru un an are în componențăși militari ai unității de jandarmi din Vâlcea. Zilele trecute, un redactor al bisăptămânalului Vocea Vâlcii a stat de vorbăcu doi jandarmi vâlceni care s-au „aventurat” pe fronturile din Kosovo.
Paznic la criminalii de război
Plutonierul Ștefan Trifan, de 29 de ani, a făcut parte timp de doi ani dintr-un detașament de Poliție Specială(SPU). Astfel, începând cu 1 martie 2002, el și-a început activitatea în Kosovo. Detașamentul din care făcea parte și vâlceanul nostru desfășura misiuni de menținere a ordinii publice, de însoțire a convoaielor sanitare, pazăpentru VIP-uri, controale efectuate în trafic, precum și misiuni mai grele, de însoțire a criminalilor de război. În primul an, Ștefan a făcut parte din plutonul ALFA și a participat la misiuni în localitatea Ferizaj, în sudul provinciei. În cel de-al doilea an, el a fost încadrat în plutonul BRAVO care își desfășura activitatea în localitatea Peja, în sud-vestul regiunii Kosovo. „Când am ales săplec, știam exact la ce să măaștept și mi-am asumat toate riscurile. Cunoșteam situația dificilăde acolo, însă m-am pregătit intens pentru acest gen de misiuni”– spune Ștefan. El mai spune că unul din obiectivele importante pe care trebuiau săle supravegheze era închisoarea Dubrava de la periferia orașului Peja. „Cele mai grele misiuni erau cele de supraveghere a închisorii Dubrava din localitatea Peja. Frecvent se întâmpla ca deținuții, criminali de război, săse revolte în bloc și săîncerce săevadeze. De cele mai multe ori, ei aveau susținere din interior și trăgeau focuri de armăasupra noastră, iar noi trebuia săintervenim în forță”– ne-a spus Ștefan.
Șocat de fanatismul religios albanezilor
Un moment care l-a marcat pe Ștefan a fost când, povestește el, albanezii au incendiat toate bisericile din localitatea Peja: „Noi eram chemați săintervenim doar atunci când poliția localănu făcea Față . La aceea revoltăa albanezilor, polițiștii kosoveni au fost depășiți de situație și au cerut intervenția trupelor internaționale. Prima imagine pe care am văzut-o când am ajuns acolo a fost aceea a unui albanez care era urcat pe biserică și încerca sărupăcrucea. M-a șocat Când m-am uitat în jur am văzut o mulțime de oameni în stradăcu furci, coase și chiar și drujbe în mâini care încercau să-și facă dreptate de unii singuri. În cele din urmăam restabilit ordinea și am făcut arestări. însă , imaginea aceea cu albanezul care rupea crucea de pe biserică mi-a rămas întipărităîn minte „– a zis plutonierul Ștefan Trifan. El mai spune că din cele 10 detașamente SPU din toată lumea aflate în Kosovo, jandarmii vâlceni au colaborat cel mai bine cu argentinienii, francezii și polonezii. „În primele șase luni făceam foarte multe ședințe de pregătire în colaborare cu francezii sau argentinienii. De fiecare datăaveam ce învăța de la ei, însă și ei de la noi. Chiar și polițiștii locali veneau la noi la ședințele de antrenamente pentru a-i instrui pe linie de intervenție”– a conchis Ștefan.
Jandarmii români, trimiși la cele mai grele misiuni
Un alt jandarm din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Vâlcea care a participat la misiuni în Kosovo este Marian Uță, de 28 de ani. El a făcut parte timp de un an de zile, 2004-2005, din plutonul BRAVO al detașamentului de Poliție Specială. Marian spune că , de obicei, ei erau trimiși la cele mai grele misiuni pentru că de-a lungul timpului au dovedit profesionalism în toate misiunile la care au participat. „Noi, jandarmii români, aveam un avantaj Față de cei din trupele altor state, pentru că eram specializați în misiuni de ordine publică . Așa că , eram trimiși mereu în acțiuni de restabilire și menținerea a ordinii publice sau a controlului mulțimii. Îmi aduc aminte că am participat odatăla o misiune, la un meci de baschet. Totul mergea bine, nu am avut probleme. însă , După meci, cu vreo douăminute înainte săiasătoată lumea de pe stadion, a explodat o mașinăcapcanăchiar în fața sălii de sport. Dacă ieșeam puțin mai devreme ne făcea praf. Atunci am avut noroc „– ne-a spus Marian.
Confesiunile unui criminal de război
Una din misiunile pe care jandarmul vâlcean le-a avut de îndeplinit a fost însoțirea criminalilor de război de la penitenciarul Dubrava, din Peja, la Tribunalul Prișcina, constituit special pentru judecarea criminalilor de război. „În drum spre Tribunal, l-am întrebat pe un criminal albanez ce a simțit atunci când a omorât un sârb. După răspunsul pe care mi l-a dat, nu am mai avut curaj să-l mai întreb nimic. Mi-a zis: „A omorî un sârb mi se pare un lucru firesc, e ca și cum ai face un ceva obișnuit”. Chiar dacă erau încă tușați, totuși am simțit un pic de teamăși am stat, tot drumul, cu ochii numai pe el. Măgândeam că , nu de puține ori, convoaiele care însoțeau criminalii de război au fost atacate de prietenii acestora”– a povestit Marian. De asemenea, acesta ne-a spus că din când în când jandarmii români aveau permisiunea de a părăsi unitatea, însă niciodatăneînsoțiți. „Mai ieșeam câteodatăla o terasă, la un suc, însă niciodatăsinguri. De fiecare datăcând ieșeam ne păzeam unul spatele altuia”– zice el. Plutonierul spune că ar fi încântat sămai participe pe viitor la astfel de acțiuni în Kosovo și sperăca, în curând, săplece într-o nouămisiune.
Claudia STANCIU