” de curând, PIN a lansat „Ghidul fraudării alegerilor locale”, care prezintăposibilitățile prin care pot fi falsificate alegerile, precum și modalitățile de contracarare a fraudei ” documentul este destinat mass-mediei, reprezentanților PIN în secțiile de votare și ONG-urilor acreditate în secții, astfel încât săprevinăfalsificarea rezultatelor alegerilor
Ghidul elaborat de PIN insistăpe faptul că sunt suficiente indicii pentru a suspecta o fraudăelectorală: tipărirea unui excendent de 33.600 de buletine de vot de că tre Monitorul Oficial, precum și tipărirea a 20.000.000 de timbre autocolante în condițiile în care doar 18.300.000 de români au drept de vot. PIN invocă și faptul că se va vota tot cu buletinul, nu cu cartea de alegător. În rândurile care urmează, văprezentăm ghidul „Fraudării alegerilor”.
Fraudarea alegerilor reprezintăun risc de care nu se poate face abstracție în contextul scrutinului pentru Parlamentul European și referendumului privind introducerea votului uninominal.
Fraudarea alegerilor rămâne un fenomen deja experimentat de că tre România, iar posibilitatea apariției unor noi încercă ri de viciere ilegitimăși ilegalăa rezultatelor votului din 25 noiembrie nu poate fi ignorat. Este condamnabil ca un subiect atât de serios nu a fost tratat După cum trebuia și acum ne aflăm din nou în fața situației de a fi atenți ca un astfel de fenomen sănu aparăsau manifestările sale săfie cât mai puține și nesemnificative prin influența lor asupra rezultatului alegerilor.
PIN prezintăîn cele ce urmeazăo serie de modalități prin care rezultatul alegerilor europene ar putea fi furat în condițiile în care, de la momentul 2004 – care a generat un imens scandal public – nu s-au făcut deloc eforturi pentru reducerea riscurilor și nici nu s-au lămurit pe deplin acuzațiile aduse atunci.
Metode de fraudare sau de înlesnire a fraudării alegerilor
1. Tipărirea de buletine suplimentare (tipografiile și utilajele sunt păzite de forțe de ordine, deci este necesară complicitatea acestora). La ce folosesc aceste buletine, care sunt marcate anterior votării, cu ștampila de control, dar și cu ștampila „Votat”? Sunt înmânate unui alegător care, în cabina de vot schimbăbuletinele (cel primit în secția de votare este înlocuit cu cel cu care a venit de acasă, urmând ca primul săfie predat contra unei sume de bani) – metoda „suveică „.
2. Votul multiplu: dezlipirea cu ușurințăa autocolantelor care atestăvotul, aplicate pe CI, favorizeazăvotul multiplu. Nici până acum nu s-a decis obligativitatea votului doar cu cartea de alegător. Putem crede că ne aflăm în fața amânării deliberate a acestei decizii, pentru a se asigura premisele furtului voturilor.
3. Pseudo-observatorii sunt persoane care fie se înscriu peste noapte într-un ONG, fie sunt membri ai unor organizații, fundații legate, mai mult sau mai puțin direct, de un anume partid politic. Altfel spus, acești pseudo-observatori nu sunt independenți politic, așa cum ar trebui. Ce pot face ei? Nu prea pot frauda alegerile în mod direct, dar pot contribui prin pasivism ca acest lucru săse întâmple. Cu alte cuvinte, închid ochii la anumite nereguli ce se petrec în secția de votare. Existăun interes destul de mare din partea partidelor politice de a controla într-un fel secțiile de votare. Dacă pe lângă reprezentantul politic în secție se mai aflăși un observator fidel, influența partidului respectiv crește.
4. Rolul pseudo-observatorilor, dar și vigilența membrilor biroului secției de votare sunt importante la numărarea voturilor: strecurarea unor buletine dintr-un teanc în altul (în cazul referendumului din 19 mai, de la DA la NU sau invers) sau „dubla ștampilă” (aplicarea unei a doua ștampile „Votat”, fapt ce anuleazăbuletinul) sunt metode ce pot fi folosite în procesul de numărare a voturilor. Dubla ștampilăpoate fi aplicatădacă ștampilele cu mențiunea „Votat” nu sunt sigilate și dispuse într-un loc vizibil. Pentru a reduce riscul furtului voturilor în acest fel este necesar ca presei și observatorilor independenți săli se permităsăasiste la procesul de numărare a voturilor.
5. O altăfraudăpoate săintervinăîn procesul de transportare a sacilor cu buletine de vot de la secția de votare la biroul de circumscripție. Prin complicitatea agenților de pazăse pot înlocui sacii. Va asigura peste tot jandarmeria protecția sacilor de voturi? Vor fi lăsați observatori independenți săînsoțească transporturile? Acestea sunt aspecte care contează.
6. Votul nesecret, favorizat de lege, care permite persoanelor incapabile săvoteze singure săfie ajutate. De multe ori, la ajutorul unor „binevoitori”, stabiliți din timp, apeleazăși votanți care nu se aflăîn imposibilitatea de a vota singuri. Au existat cazuri, când celor care s-au aflat într-o astfel de situație li s-a spus din timp la cine săapeleze („că mașa albastră”).
7. Un membru al biroului electoral al secției de votare îi înmâneazăunui alegător mai multe buletine de vot.
8. Un membru al biroului electoral al secției de votare îi înmâneazăunui alegător buletine de vot ce nu au aplicatăștampila de control (votul se anulează)
9. Cei care însoțesc urna mobilănu ajung la adresele la care ar trebui săajungăși voteazăîn locul persoanelor netransportabile de la adresele respective. Este foarte important săvedem cine îi va desemna pe cei care vor însoți urnele mobile și dacă se vor face verifică ri ad-hoc pentru a se vedea dacă acestea respectătraseul încredințat. Ar trebui ca presei săi se punăla dispoziție lista cu cei care au solicitat urna mobilă, pentru ca jurnaliștii săpoatăface verifică ri în mod obiectiv.
10. Urna mobilăse deplaseazăla adrese la care nu este solicitată. Nu este clar nici până acum cine verifică dacă urna mobilăse deplaseazănumai acolo unde este solicitatăde persoane aflate în incapacitatea de a se deplasa.
11. Excursioniștii: existența listelor speciale dau posibilitatea votării și în alte secții decât cele de domiciliu. Chiar dacă se va trece în dreptul numelui votantului CNP-ul acestuia, rămâne de văzut cine își va asuma operațiunea de verificare și comparare a listelor suplimentare. Ce e sigur: „operațiunea autobuzul” va exista și la aceste alegeri. Nimeni nu a plătit pentru neregulile din 2004. Este absolut necesar ca de această datăsănu se compare numai listele suplimentare unele cu altele ci ca listele suplimentare săfie comparate și cu cele ordinare.
12. Mobilizarea, mai ales în mediul rural, de că tre autorități locale, a cetățenilor care nu aveau intenția săvoteze (mobilizare administrativă). Ne-am obișnuit deja ca baronii locali săforțeze prezența oamenilor la vot prin pârghiile instituționale sau prin posibilitățile financiare pe care le dețin. De aceea sunt importante funcțiile deținute de partide la nivelul administrației locale. Cu toții cunoaștem „baroniada” din 2004. Acum, trebuie săne uitam însă și la oamenii noii puteri, la modul în care aceștia vor încerca săinfluențeze votul.
13. Rezultatele exit-poll-urilor. În 2004, cele mai importante institute de sondare a opiniei publice au fost angajate de că tre partidele politice, cu precă dere de Uniunea NaționalăPSD+PUR pentru a realiza sondaje la ieșirea de la urne ale alegătorilor. Exit-poll-urile pregătesc opinia publică pentru rezultatul oficial ale alegerilor.
Fiți vigilenți!
În acest moment AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL PRESEI pentru a reduce riscurile de fraudare a alegerilor locale.
Partidele politice și instituțiile statului nu și-au făcut datoria în vederea lămuririi acuzațiilor aduse la alegerile din anul 2004. această atitudine ne pune deci, din nou, în fața posibilității ca voturile românilor săfie furate.
PIN vine în întâmpinarea dorinței jurnaliștilor și simplilor votanți ca aceste alegeri săfie unele cât mai corecte. De aceea, în cele ce urmează, ne rezervăm dreptul de a face câteva recomandări că tre cei din mass-media care vor dori săobserve de aproape procesul de vot.
ÎN EXTERIORUL SECÎIEI
La tendință, manifestatămai ales în mediul rural, de a transforma secția de vot și împrejurimile acesteia în loc de întâlnire și de discuții între membrii comunității. În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, a persoanelor acreditate potrivit legii, precum și a reprezentanților mass-media, nici o altăpersoanănu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru exercitarea dreptului de vot.
La modul în care se produce accesul alegătorilor în sala de votare. Acest lucru se face în serii corespunzătoare numărului de cabine. Aglomerarea secției favorizeazăcomiterea unor nereguli și/sau ilegalități.
La membrii biroului electoral al secției de votare. Aceștia pot înmâna unor alegatori mai multe buletine de vot decât au dreptul, pot înmâna buletine de vot ce nu au aplicata ștampila de control pe ele, pot vota pe mai multe buletine (în general, membrii biroului secției de votare au dreptul la vot în secția în care își desfășoarăactivitatea) sau pot permite săvoteze unei persoane al că rei domiciliu nu este arondat secției de votare respective.
La consemnarea, de că tre cei obligați de lege săo facă , a cazurilor în care o persoanăîncearcă săinfluențeze o alta în legăturăcu opțiunea de vot pe care urmeazăsăși-o exprime.
La urna mobilă. Se recomandăurmărirea urnei mobile pentru a vedea dacă ea merge într-adevăr la adresele la care a fost solicitatăsau dacă se deplaseazăși la alte adrese (confruntarea cu procesul verbal poate stabili acest lucru).
La situațiile în care alegătorii sunt aduși la vot în grup, cu microbuze/autobuze. Este semnul influențării și mobilizării electoratului de a vota sau de a avea o anumităopțiune sau semnul excursionismului electoral.
La existența pseudo-observatorilor – aceștia sunt persoane care fie se înscriu peste noapte într-un ONG, fie sunt membri ai unor organizații, fundații legate, mai mult sau mai puțin direct, de un anume partid politic. Altfel spus, acești pseudo-observatori nu sunt independenți politic, așa cum ar trebui. Ce pot face ei? Nu prea pot frauda alegerile în mod direct, dar pot contribui prin pasivism ca acest lucru săse întâmple. Cu alte cuvinte, închid ochii la anumite nereguli ce se petrec în secția de votare. Existăun interes destul de mare din partea partidelor politice de a controla într-un fel secțiile de votare. Dacă pe lângă reprezentantul politic în secție se mai aflăși un observator fidel, influența partidului respectiv crește.
La nereguli în comportamentul autorităților locale (primar, consilieri locali) și a celor centrale, obligate săasigure respectarea legii (poliție, jandarmerie, prefectură).
ÎN INTERIORUL SECÎIEI DE VOTARE
La modul în care președintele biroului electoral al secției de votare verifică urnele (dacă sunt goale), verifică existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor; de asemenea, trebuie acordatăatenție procesului de închidere și sigilare a urnei.
La buletinele de vot: toate trebuie săfie marcate cu ștampila de control a secției de votare. La numărarea voturilor, buletinele ce nu au o astfel de ștampilăsunt anulate.
La numărul de alegatori care intrăîn același timp în cabina de vot. Cu o singurăexcepție, cel al persoanelor incapabile săvoteze singure, alegătorii voteazăseparat, în cabine închise.
La procesul de introducere a buletinelor în urna de vot, După introducerea buletinului de vot în urnăalegătorul trebuie săsemneze în lista electoralăși, foarte important, săînapoieze ștampila cu mențiunea „Votat”.
La „dovada” care atestăexercitarea votului: ștampila cu mențiunea „Votat” aplicatăpe Buletinul de Identitate, cu mențiunea datei scrutinului sau autocolantul cu aceeași mențiune aplicat pe că rțile de Identitate.
La comportamentul celor autorizați săverifice și sănumere voturile. După încheierea votării este obligatoriu ca buletinele de vot neutilizate săfie anulate și ca ștampilele cu mențiunea „Votat” săfie sigilate și depuse într-un loc vizibil. De asemenea, este important de observat dacă se verifică integritatea sigiliilor urnei de vot.
La procesul de numărare a voturilor. Un membru al biroului electoral al secției de votare poate strecura buletine dintr-un teanc în altul (de la DA la NU sau invers) sau așeazăun buletin pe care a fost exprimat un vot valabil exprimat în teancul cu buletine de vot nule.
La excursioniști: existența listelor speciale dau posibilitatea votării și în alte secții decât cele de domiciliu.
De ce trebuie săfim din nou vigilenți?
În anul 2004, acuzațiile și avertismentele privind fraudarea alegerilor au preocupat intens presa, societatea civilăși mediul politic. Alegerile de atunci au creat cu siguranțăcele mai mari controverse dintre toate scrutinele ce au avut loc După 1989. De la acuzații de ordin civic s-ajuns inclusiv la acuzații de ordin penal dar, ca de fiecare datăîn România atunci când se discutăprobleme grave, „batista a fost pusăpe țambal”.
Acum, trebuie săne temem din nou că unii sau alții își vor rezerva dreptul de a fura voturile românilor, pentru că nimeni nu a fost pedepsit pentru ce s-a întâmplat în 2004.