Acasă Arhiva 2 Falimentul face zâmbre la geam

Falimentul face zâmbre la geam

Din 1980 și până în 1989, Ceaușescu ne-a flămânzit, ca săplătească datoria externăde 10 miliarde de dolari. Astăzi, suntem datori peste 43 miliarde de euro și am mai și împrumutat încă 20, de la FMI. În total, peste 60 miliarde de euro, adică , aproximativ 100 miliarde de dolari, atât este datoria externăa țării. Lui Ceaușescu i-au trebuit 10 ani pentru ca săplătească 10 miliarde și, pe atunci, aveam o industrie, o agriculturăcapabilăsăexporte, nu se trăia din produse importate. Ei bine, astăzi, cu o democrație de râsul curcilor, o industrie moartăși o agriculturăde doi bani, vom fi capabili săplătim împrumuturile în 100 de ani? Poate în 200 de ani. Numai că , între timp, vom ajunge în faliment și tot ce mișcă în țara asta va fi al celor ce ne-au împrumutat. Nimic nu va mai fi al nostru, având soarta mistreților de la Balj sau, în cel mai fericit caz, al că pșunarilor, muncind pe fostele noastre pământuri și în fostele noastre industrii pe nimic sau pe un blid de linte, precum negrii de pe plantațiile de bumbac. Acum vom putea înțelege de ce Ceaușescu a fost eliminat. Pentru că a plătit datoriile. Singura sa eroare a fost faptul că ar fi trebuit săplătească datoria în 20 ani, menținând, astfel, în țară , un nivel de trai acceptabil, evitând disperarea poporului. Astăzi, suntem într-o situație înzecit mai periculoasă. Ne paște falimentul. Priviți la Grecia care, deja, s-a declarat în faliment. Citind rapoartele interne și internaționale despre situația economică a Greciei, nu se poate sănu te izbească asemănările flagrante cu ce se întâmplăîn România. Ca și la noi, în Grecia beneficiazăde protecție socialăaproape oricine. Este suficientăo declarație pe proprie răspundere că ești sărac. Noțiune cu totul relativă. Apoi, și ei au un aparat bugetar supradimensionat. Exact ca la noi. Ești angajat la stat, nu te doare capul. Salariul merge, indiferent dacă muncești sau nu. Stânga politică greacă aflatăla guvernare are acum foarte multe probleme, dar al lor trecut nu se comparăcu trecutul nostru. Grecii nu au trecut prin comunism, ca noi. Dictatura de dreapta, de până la venirea stângii la putere, n-a afectat economicul și, oricum, regimul coloneilor a luat sfârșit în 1975, iar economic vorbind aceștia au permis proprietatea privatăși marea industrie o țineau sub control. Grecia este o țară săracă . Ea trăiește din turism, export de agro-alimentare și un pic de industrie. În rest nimic. Din fericire, garanția noastrăpentru împrumuturile FMI o reprezintăpuținele resurse naturale pe care le mai avem și infrastructura putredăși cârpită, așa cum este ea. După revoluție, în România, grecii au apărut ca investitori strategici. Au dat o șpagăenormăla cumpărarea ROMTELECOM. Din cauzăcă ițele poveștii duceau foarte sus, totul s-a pierdut, în alte și alte scandaluri. De ce oare s-a retras din politică ministrul de atunci al comunicațiilor? Pentru că a primit atât de mulți bani, încât nu mai avea nevoie! După preluarea Romtelecom, toți banii abonaților s-au dus în salarii, investiții în infrastructură? Fals. Banii s-au dus pe achiziții de la firme grecești în principal, umflate de mii de ori. Un telefon care costă10-30$ era cumpărat de la firmele directorilor greci la prețuri de 4000-6000$. Guvernele CDR au fost partașe la jaf, deoarece, ca și în cazul Dacia, au permis continuarea monopolului până nu au mai avut ce suge. Prin anii ’80 nu înțelegeam de ce protesteazăașa de tare grecii, referitor la prezența bazelor NATO în țara lor. Acum câțiva ani, un grec mi-a explicat cum este cu aceste proteste. Ei protestau ca săforțeze mâna americanilor săle dea mai mulți bani, drept chirie. Dar americanii s-au săturat de protestele lor și și-au retras bazele NATO din Grecia continentală. Au plecat și americanii acasă, care cheltuiau anual milioane de dolari pe cazare, masăși consum. Grecii au rămas cu buza umflată. Acum, în orice relație economică unde apar grecii, se instaureazăcorupția, mita și furăciunea. Așa au făcut și cu banii UE. Au mințit, au falsificat datele crezând că vest-europenii le vor finanța dezmățul. Venind la noi, au pus de că pușat România, pentru că aici au găsit pe cine sămituiască , săfure și săînșele. La noi, i-a adus lenea și îngâmfarea. Grecilor nu le place munca. Ei cred că au sânge divin în vene. Iatăcă li s-a arătat că și ei sunt oameni ca toți ceilalți și că toți, fără nicio excepție, ne închinăm la marele zeu „banul”. Și în America, multor americani nu le place sămuncească și îi lasăpe imigranți săfacă muncile cele mai grele (în construcții, în industria manufacturieră, curățenie, ș.a.) ei îngrămădindu-se doar la posturi de manageri, supervizori, avocați, profesori, ingineri, operatori pe computere, farmacie, medici, arhitecți etc. Accesul imigranților este limitat doar de cunoașterea limbii engleze și de nivelul de educație la care au ajuns. însă aici, în momentul când nu mai sunt bani și afacerea nu merge, ea se închide, iar cei enumerați mai sus, chiar dacă sunt americani, rămân pe drumuri. Agricultura și construcțiile ar scoate România din impas. Știu, mi se va spune că nu sunt bani, dar trebuiesc ajutate sădemareze. Săse împrumute bani din China, spre exemplu. Săînceapăconstrucții de locuințe, șosele, poduri, canale de irigație, canale navigabile etc. Agricultura de subzistențătrebuie pusăîn mișcare, făcutărentabilă. Trebuie împădurit peste tot pe unde s-a distrus. Se pot face multe. Nu este posibil săne transformă m într-o țară de șomeri, pensionari, emigranți și delicvenți, doar de dragul UE și NATO. Trebuie mișcat ceva, altfel se ajunge precum în Grecia. România obosește prin corupție, ură, dezbinare, scandal, circ și dușmănie, românii obișnuindu-se cu supunerea. Pentru că se vrea sclavizarea.

P.S.: – Candidatul Geoanăzicea la confruntă rile finale că el vrea săaplice reformele prim-ministrului grec cu care este foarte bun amic și care are niște măsuri anticrizăfenomenale. Și tot s-a repetat, de câteva ori, în această problemă. Doamne ajută! că nu a ieșit Geoanăpreședinte. Încă mai avem speranțe.

 

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.