ÎNGRIJORARE. În cadrul unui interviu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea, medicul Maria Murăruş, a mărturisit că starea de sănătate a populaţiei judeţului este precară, iar bolile cardio-vasculare, diabetul zaharat şi cancerul fac din ce în ce mai multe victime. Şeful DSP Vâlcea consideră că cea mai mare problemă a sănătăţii vâlcene o reprezintă subfinanţarea, iar faptul că oamenii îşi cumpără medicamentele şi materialele sanitare în spitale este un lucru extrem de grav.
• Rep.: Doamna Murăruş, se ştie că Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea a intrat într-un program de reabilitare şi modernizare, un program atât de necesar. Credeţi că după aceste lucrări cea mai importantă unitate spitalicească din judeţul Vâlcea se va ridica la standarde mai înalte de îngrijire a bolnavilor?
• Maria Murăruş: Da, într-adevăr Spitalul Judeţean Vâlcea a intrat într-un proces de reabilitare, proiectul fiind pe fonduri europene şi derulându-se prin Consiliul Judeţean Vâlcea. Sigur că prin această modernizare condiţiile hoteliere din spital se vor îmbunătăţi foarte mult. Trebuie spus că această reabilitare este binevenită şi era extrem de necesară, întrucât spitalul a fost construit cu mulţi ani în urmă, iar acum trebuie adaptat noilor condiţii.
• Rep.: Totuşi există o problemă mare şi anume lipsa personalului medical. Ce soluţii ar trebui adoptate pentru a atrage cât mai mulţi medici specialişti în judeţul Vâlcea?
• M.M.: La ora actuală, în Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea avem acoperite toate specialităţile. Într-adevăr ei au un deficit de personal, dar spre deosebire de alte judeţe noi stăm bine în ceea ce priveşte acoperirea atât cu personalul în Spitalul Judeţean, cât şi în privinţa medicilor de familie. Dacă este să ne luăm după normativ, numărul personalului ar trebui să fie mult mai mare. Aşadar, conform normativului ar mai fi nevoie de aproximativ 900 de medici, asistenţi medicali, infirmieri şi brancardieri, în condiţiile în care, la ora actuală, în Spitalul Judeţean Vâlcea sunt în jur de 1.000 de cadre medicale.
• Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, care este cea mai stringentă problemă a sănătăţii vâlcene în acest moment?
• M.M.: Aceeaşi ca şi în anii trecuţi, adică subfinanţarea. Lipsa banilor din spitale îi obligă pe bolnavi să se ducă să-şi cumpere medicamentele şi materialele sanitare. Trebuie să spun că actul medical nu constă numai în asigurarea medicamentelor şi a materialelor sanitare. De asemenea, mai trebuie spus că pacienţii nu-şi cumpără toate medicamentele, pentru că la nivelul fiecărei secţii există un aparat de urgenţă şi atunci pentru urgenţe se asigură medicaţia. Din păcate, situaţia aceasta este de câţiva ani, deşi an de an se face un plan de achiziţii în funcţie de necesităţi, dar totul depinde de bugetul alocat. Iar, în limita bugetului, şefii de secţii fac o prioritizare a medicamentelor ce trebuie să existe în secţii.
• Rep.: Care sunt nemulţumirile pacienţilor ce se internează în spitalele din Vâlcea, în afară de lipsa medicamentelor şi a materialelor sanitare?
• M.M.: Spitalele nu mai sunt în subordinea Direcţiei de Sănătate Publică, ci în cea a Consiliului Judeţean şi a Consiliilor Locale. Sigur că ni se semnalează anumite probleme legate de condiţiile igienico-sanitare din spitale. Am avut recent controale tematice în unităţile sanitare din judeţ şi s-au găsit câteva nereguli. Numai că aceste nereguli trenează de foarte mulţi bani şi nu s-au remediat până acum din cauza lipsei banilor.
• Rep.: Din datele pe care le are Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea, care este starea de sănătate a vâlcenilor?
• M.M.: Din datele pe care le avem la ora actuală, pentru că noi facem anual o analiză a stării de sănătate a populaţiei, vă pot spune că pe primul loc la morbiditate se află bolile cardio – vasculare, iar diabetul zaharat este în continuă creştere. Boala ce este în trend crescător, nu foarte spectaculos, este cancerul depistat în diferite forme.
• Rep.: Ce programe naţionale aveţi în derulare în prezent referitor la starea de sănătate a populaţiei?
• M.M.: Acum avem un program care se desfăşoară la nivel naţional, intitulat „Programul Naţional de Screening pentru Cancerul de Col Uterin”. La momentul acesta, la DSP Vâlcea, începând de vineri până duminică, se desfăşoară cursuri pentru medicii de familie care s-au înscris pentru acest program. Acum avem peste 120 de medici de familie înscrişi, dar se pare că numărul lor va fi în final de 190 dintr-un total de 230 de medici de familie din întreg judeţul Vâlcea. Aşadar, oamenii sunt interesaţi, iar părerea mea este că programul este unul extrem de bun, având şi trei spitale care sunt înscrise la Unitatea de Management de la Craiova: Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea, Spitalul Orăşenesc Horezu şi Spitalul Orăşenesc Drăgăşani.
• Rep.: Ştim că de curând, laboratorul Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea a fost acreditat. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
• M.M.: Dat fiind faptul că noi în anul 2008 ne-am mutat în alt sediu, laboratorul trebuia neapărat acreditat, acest lucru însemnând un standard de calitate. Chiar dacă până la momentul acreditării personalul nostru era specializat şi putea face analize paraclinice, totuşi acreditarea atât de necesară conferea o siguranţă a calităţii analizelor efectuate. Vreau să vă spun că procesul a fost destul de îndelungat şi am început încă din anul 2009, cu achiziţionarea unor autoclave care erau absolut necesare. Mai mult, în anul 2010 am continuat cu consultanţă, în anul 2011 am depus actele la RENAR şi am primit inspecţii de acreditare, iar abia acum pot spune că suntem acreditaţi şi nu mai avem niciun impediment în efectuarea analizelor la un standard de calitate corespunzător.
• Rep.: Acum, la scurt timp după începerea unui nou an şcolar, care mai este situaţia unităţilor de învăţământ care nu au reuşit să obţină autorizaţii sanitare de funcţionare?
• M.M.: Procentul autorizărilor în judeţ este de 80% şi chiar dacă pare un procent mare, eu mi-aş fi dorit să fie aproape de 100%. Oricum, atunci când am venit eu în DSP, procentul era undeva de 30%, iar în fiecare an ne loveam de aceeaşi problemă, gândindu-ne la riscul pentru sănătatea copiilor. Asta în ciuda faptului că lipsa autorizării sanitare de funcţionare nu însemna că şcolile erau insalubre. Nu, în general erau şcoli bine întreţinute şi curate, dar aveau closet în curte sau lipsa de apă curentă. Din fericire, în ultimii ani condiţiile s-au îmbunătăţit foarte mult, în sensul că şcolile au apă în interior, toalete în interior, centrale pentru căldură şi toate condiţiile necesare. Eu cred că procentul va creşte, pentru că mai sunt unităţi de învăţământ care nu au cerut până la această oră autorizaţii, iar în aceste zile inspectorii sanitari încă mai efectuează controale în şcoli. Vreau să fac menţiunea că, în urma modificărilor legislative, de acum înainte, şcolile se autorizează pe declaraţia pe proprie răspundere a directorilor. Şefii de unităţi trebuie să declare pe propria răspundere ce au în şcoală. Este drept că această declaraţie poate fi verificată, iar inspectorii sanitari vor face acest lucru. Mai mult decât atât, unităţile de învăţământ nu vor mai primi viză anuală, decât dacă îşi modifică structura.
• Rep.: Dacă inspectorii sanitari DSP ajung la şcoala respectivă şi observă că ceea ce spun directorii în declaraţii nu corespund realităţii, ce se întâmplă?
• M.M.: În funcţie de gravitatea faptei poate să primească o sancţiune sau poate să i se retragă autorizaţia sanitară de funcţionare. Dacă deficienţele se pot remedia în scurt timp, i se va da un termen pentru a rezolva problemele.
CLAUDIA STANCIU