Viitorul arată bine
TINEREŢE. A debutat în politica mare la doar 24 de ani, creându-se în jurul ei un imens scandal cum că ar fi „secretara” lui Liviu Dragnea. A demonstrat la alegerile din toamna anului trecut că modestia, tinereţea şi inteligenţa sunt mai presus de orice răutăţi, reuşind să fie aleasă deputat de Teleorman cu un număr de voturi mai mare decât liderul judeţului, Liviu Dragnea. Despre deputatul cu numărul 317, pe nume Cătălina Elena Ştefănescu, se ştiau până acum două lucruri: că la 24 de ani este cel mai tânăr din noua legislatură şi că a fost „secretara” liderului PSD Liviu Dragnea, la Teleorman. Ce nu se ştia este că vorbeşte trei limbi străine, că a studiat la Moscova, că este vâlceancă, prima sa adeziune politică fiind la PSD Rm. Vâlcea, şi că a preferat, spre deosebire de unii colegi din PSD, să nu îşi umfle CV-ul cu unele studii pe care încă nu le-a finalizat cu diplomă. Mezina Parlamentului are planuri mari în politică despre care a acceptat să vorbească cu reporterii VOCEA VÂLCII, în cadrul unui amplu interviu.
• Rep.: Sunteţi cel mai tânăr parlamentar din Parlamentul României. Care sunt impresiile după 3 luni de mandat?
• Cătălina Ştefănescu: După primele trei luni de mandat, am o dezamăgire, dar şi o mare speranţă cu privire la Parlamentul României. Pe de o parte, mă aşteptam să găsesc aici mai multă seriozitate pentru că, potrivit Constituţiei, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al României. Aici se iau cele mai importante decizii care îi vizează pe toţi cetăţenii acestei ţări. Deci mă aşteptam să văd mai multă seriozitate. Iar când mă refer la seriozitate nu mă gândesc doar la prezenţa la şedinţe, ci şi la calitatea dezbaterilor şi la interesul pe care trebuie să-l manifeste un parlamentar faţă de temele dezbătute. Am mereu în minte că fiecare decizie pe care o iau, fiecare vot din partea mea poate afecta milioane de cetăţeni. Mă gândesc mereu că au fost zeci de mii de oameni care au avut încredere în mine şi în partidul meu atunci când m-au votat şi încerc să fac tot ce îmi stă în putinţă să îi reprezint cât mai bine. Din acest motiv încerc să mă documentez cât pot mai bine pe fiecare temă care intră în dezbatere, astfel încât să iau decizii în cunoştinţă de cauză. Din păcate nu toţi colegii tratează lucrurile la fel şi de aici vine dezamăgirea mea.
În schimb, am o speranţă foarte mare că tinerii, noile generaţii vor face cu adevărat o schimbare în clasa politică. Vă pot confirma că parlamentarii tineri sunt cei mai conştiincioşi. Vin mereu la şedinţele din plen, participă la dezbaterile din comisii şi fiecare se străduieşte să vină cu o iniţiativă legislativă care să facă o schimbare în bine în societate. Avem un grup al tinerilor parlamentari în care discutăm, ne consultăm mult şi ne sprijin reciproc. Intenţionez să le propun să stabilim o agendă comună pe care să avem un set de obiective pe care să le susţinem împreună. Toate aceste lucruri îmi dau mare încredere că tinerii chiar pot face o schimbare. Nu sunt deci singură în Parlament. Am sprijinul tinerilor mei colegi şi vă mai pot spune că am un sprijin important şi din partea femeilor parlamentare care sunt de asemenea foarte active şi foarte tenace în promovarea unor iniţiative legislative.
• Rep.: Cum se comportă colegii mai în vârstă cu dvs.? Vă ajută sau consideră că sunteţi lipsită de experienţă şi nu ţin cont de părerile dvs.?
• C.Ş.: Depinde de la caz, la caz. Sunt unii colegi mai în vârstă care ne tratează cu o oarecare condescendenţă. Dar, sunt şi alţii care ne susţin şi ne încurajează. E adevărat că m-am confruntat cu această prejudecată a lipsei de experienţă, dar în cele din urmă am reuşit să câştig încrederea colegilor mei. Aici, în Parlament, problema experienţei e foarte relativă. „Meseria de parlamentar” nu se predă în şcoli sau universităţi – se învaţă la locul de muncă. Deci dacă înveţi regulamentele şi procedurile, după un timp relativ scurt vei înţelege cum funcţionează lucrurile. Toţi parlamentarii care sunt la primul mandat trec prin aceste etape, indiferent de vârstă.
• Rep.: V-aţi început cariera politică în PSD Rm. Vâlcea. De ce nu aţi ales să candidaţi pentru un post de parlamentar pe un colegiu din judeţul Vâlcea? Nu aţi găsit sprijinul necesar la conducerea partidului din Vâlcea?
• C.Ş.: Candidatura mea la Parlament nu a fost ceva planificat. E adevărat că aveam de gând să candidez la un moment dat pentru Camera Deputaţilor, dar nu îmi propusesem să fac acest lucru la 24 de ani. A fost o propunere a primarului din Turnu Măgurele care mă cunoştea de mai multă vreme şi care a avut încredere în mine. Deci nu am avut mai multe opţiuni dintre care să aleg un judeţ sau altul. Nu a fost niciun moment o problemă de sprijin politic. După cum v-am spus, nu aveam de gând să candidez acum, deci nu s-a pus problema să solicit sprijinul cuiva pentru acest lucru. A venit acea propunere de la Teleorman, pe care am acceptat-o pentru că acei oameni au avut încredere în mine şi nu aş fi putut să-i dezamăgesc. Dar să ştiţi că sunt încă foarte legată de PSD Vâlcea, de colegii mei de aici, de prietenii pe care îi am în această organizaţie. Iar PSD Vâlcea a avut şi va avea în continuare o vorbă bună din partea mea la Bucureşti.
• Rep.: Credeţi că ar trebui întinerită clasa politică din România? Şi ce părere aveţi despre faptul că foarte puţini tineri social-democraţi din Vâlcea sunt promovaţi în structurile de conducere ale PSD?
• C.Ş.: Nu sunt de acord cu dvs. că tinerii de la Vâlcea nu ar fi promovaţi în structurile centrale. Costi Rădulescu, fostul preşedinte TSD Vâlcea, este colegul meu în Camera Deputaţilor. Eu însămi am pornit tot din organizaţia de tineret de la Vâlcea şi am ajuns să lucrez în Secretariatul General al PSD, iar acum sunt în Parlamentul României. Deci avem exemple de succes pentru tinerii din Vâlcea, pe care îi încurajez să vină la noi în partid. Eu voi fi unul dintre cei mai entuziaşti susţinători ai lor. Dacă veţi face comparaţia cu alte judeţe sau chiar cu alte partide de la noi din judeţ, veţi constata că tinerii din PSD Vâlcea au o situaţie mult mai bună decât în alte părţi.
Dar sunt de acord cu dvs. că trebuie să întinerim clasa politică. Iar în această privinţă trebuie să remarcaţi că PSD este cel mai deschis partid pentru promovarea tinerilor în politică. Avem cel mai tânăr preşedinte de partid, care iată a devenit prim-ministru, iar activitatea sa este foarte apreciată. Avem foarte mulţi primari tineri, care conduc chiar reşedinţe de judeţ. Apoi, avem preşedinţi de consilii judeţene foarte tineri, care sunt foarte apreciaţi în comunităţile lor. Şi după cum ştiţi bine, cel mai tânăr parlamentar din această legislatură este tot din partea PSD. Şi vă reamintesc că şi în legislatura precedentă cel mai tânăr parlamentar a fost tot din partea PSD.
• Rep.: Caracterizaţi în câteva fraze liderii PSD Vâlcea, dacă îi cunoaşteţi suficient…
• C.Ş.: Nu ai cum să nu cunoşti liderii din PSD Vâlcea, după ce ai activat ani de zile în acea organizaţie. Cred însă că cea mai bună caracterizare a liderilor din PSD Vâlcea rezultă chiar din votul alegătorilor, pentru că, în fond, aceasta este măsura după care se evaluează activitatea oricărui om politic.
Domnul preşedinte Ion Cîlea a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, cu un scor electoral foarte mare, ceea ce înseamnă că alegătorii au apreciat activitatea domniei sale. Am mai spus-o şi cu altă ocazie că sursa principală a forţei unui partid politic o reprezintă aleşii locali care au cel puţin două mandate, pentru că în cazul lor alegătorii apreciază faptele, nu doar promisiunile. Cunosc destul de bine partidul din care fac parte şi pot spune, în cunoştinţă de cauză, că domnul Cîlea este preşedintele de Consiliu Judeţean cel mai apropiat de alegători. Dânsul respectă cu sfinţenie acel program de audienţe pe care îl are în fiecare săptămână, iar acest contact permanent cu alegătorii l-au ajutat să ia deciziile cele mai bune în fruntea Consiliului Judeţean.
Personal cred că am o relaţie foarte bună cu domnul preşedinte. Am fost alături de dânsul şi de domnul senator Coca Laurenţiu atât la alegerile locale, cât şi la referendum. De asemenea, mă înţeleg foarte bine cu cei doi colegi ai mei din Camera Deputaţilor, Costi Rădulescu şi Aurel Vlădoiu, care sunt cu adevărat oameni de echipă şi impun respect în orice împrejurare.
Lucrez deci în continuare cu prietenii şi colegii mei din PSD Vâlcea, atât în Parlament, dar şi în interiorul partidului. Ne întâlnim des, discutăm mult şi ne sprijinim reciproc. Faptul că acum sunt deputat de Teleorman nu schimbă cu nimic ataşamentul meu faţă de judeţul meu natal şi de prietenii pe care îi am în Vâlcea.
• Rep.: Care sunt modelele dvs. din viaţa politică şi din administraţia publică?
• C.Ş.: Am observat că mai ales acum, femeile politician au tentaţia sau predilecţia de a indica drept modele persoane de genul fostului premier britanic, doamna Margaret Thatcher sau al cancelarului german, doamna Angela Merkel. Modelul „doamnei de fier” este în regulă cât timp nu se alunecă în cealaltă extremă pe care eu o numesc „masculinizarea femeii politice”. E adevărat că principalul concept cu care operăm în politică este cel de „putere”, dar nu cred că femeile vor deveni automat mai puternice în politică dacă se vor manifesta într-un mod masculin.
Cred că femeile trebuie să aducă feminitatea în politică. Societatea are mare nevoie şi de astfel de valori. Nu doar autoritarism, ci şi umanitate, nu doar forţă, ci şi puţină afecţiune şi înţelegere a problemelor cu care se confruntă foarte mulţi oameni. Din acest motiv înclin mai mult spre modele de genul fostului premier al Ucrainei, doamna Iulia Timoşenko, pentru că ea a reuşit să joace un rol important pentru ţara sa fără a-şi pierde feminitatea sau mai exact, fără a renunţa la feminitatea ei. Prefer această abordare, cred eu mai naturală, în care se încadrează foarte bine doamna Ecaterina Andronescu, doamna europarlamentar Viorica Dăncilă, dar şi doamna Rovana Plumb, care deşi e mai energică, nu uită niciodată să fie femeie.
• Rep.: Care sunt planurile politice ale Cătălinei Ştefănescu?
• C.Ş.: Principalul proiect la care lucrez acum este o propunere legislativă care să stimuleze angajatorii să lucreze cu tinerii elevi sau studenţi, astfel încât atunci când aceştia vor absolvi şcoala să aibă deja experienţa necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă pe profesia pentru care s-au pregătit. Am în vedere crearea unui cadru legal mai flexibil care să permită diverse forme de colaborare între elevii şi studenţii din anii terminali şi agenţii economici. De pildă putem ca în acest caz să acordăm o scutire de la plata impozitului pe salarii, în cazul angajatului-elev sau angajatului-student, cu condiţia ca încadrarea acestuia să fie într-un domeniu corespunzător programei şcolare. Este o situaţie din care câştigă ambele părţi, fără a implica un efort bugetar. Angajatorii pot identifica şi chiar pot participa la formarea forţei de muncă specializate de care au nevoie, iar tinerii vor avea la terminarea şcolii experienţa practică necesară, pentru că ştim bine că acum acesta e principalul obstacol pe care îl întâlnesc tinerii la angajare.
Un alt proiect la care lucrez împreună cu o colegă din Camera Deputaţilor este reglementarea meseriei de bonă sau de baby-sitter, astfel încât să oferim părinţilor o alternativă mai sigură pentru proprii lor copii. Acum există un fel de ruletă a bonelor, pentru că totul e pe bază de recomandare şi nu există nicio formă de supraveghere. Unii pot avea noroc şi pot găsi o bonă excepţională, dar alţii au avut ghinion iar copii lor au fost serios afectaţi de persoanele care i-au luat în îngrijire. Acest lucru trebuie deci reglementat astfel încât părinţii să poată avea o garanţie că persoanele care preiau în îngrijire copiii lor au o minimă pregătire şi că există o formă de monitorizare a acestor bone. Proiectul are în vedere inclusiv subvenţionarea acestor servicii de la stat pentru familiile cu venituri mici. În acest caz, putem avea în vedere inclusiv ca o bonă, plătită de stat, să preia în îngrijire copii din mai multe familii.