REUȘITE. Inaugurarea noului laborator de temperaturi scăzute pentru aplicații energetice ale fluidelor criogenice CRYO HY, din cadrul Institutului Național de cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice ICSI Râmnicu Vâlcea a fost un prilej pentru prezentarea uneia dintre ultimele platforme experimentale realizate în cadrul institutului, respectiv un automobil care se deplasează fără combustibil petrolier, folosind doar hidrogen și electricitate.
Autoturismul electric hibrid a fost „vedeta” cercetării de la Vâlcea în acest an, deoarece funcționarea acestuia se bazează pe alimentarea cu hidrogen, care produce curent electric și astfel încarcă bateria ma șinii, prin pile de combustie. Motorul autoturismului are o putere de 70 KW, lucru care a pus în încurcătură și autoritățile, deoarece, după înscrierea sa la RAR nu s-a putut stabili nici un impozit pentru a circula pe drumurile publice, deoarece acest tip de ma șină nu a fost produs până acum în România, neavând capacitate cilindrică. De asemenea, un alt avantaj este acela că ma șina nu produce niciun fel de zgomot, neavând motor clasic, astfel încât cercetătorii vâlceni care au produs-o se gândesc deja la siguranța pietonilor în trafic și, pentru ca aceștia să audă totu și autoturismul, își pun problema de a monta un sistem care să producă zgomot doar pentru avertizare. Neavând schimbător de viteze, ci doar un computer de bord, autoturismul poate atinge cu ușurință de la zero la 100 de kilometri pe oră în doar 11 secunde. Potrivit conducerii institutului, mai sunt însă mulți pa și de făcut pentru îmbunătățirea invenției, deoarece autonomia autoturismului este încă destul de mică, de numai 200 de kilometri, după care ma șina trebuie să fie încărcată cu electricitate timp de 8 ore. „În general aceste autoturisme au autonomie mică de funcționare, de aceea nu și-au permis producătorii de autoturisme să le fabrice până acum în masă. De asemenea, costul de producție a fost destul de mare, în jur de 900.000 de lei noi. Ma șinile cu hidrogen există deja în străinătate, tot la nivel experimental, costurile de exploatare fiind foarte mici.
Heliul lichid, produs pentru prima dată în România
O altă noutate adusă în acest an de conducerea institutului vâlcean este că, pentru prima dată în România, la ICSI Râmnicu Vâlcea se produce heliu lichid, folosit, în general la multe echipamente medicale din spitale. Noua unitate de refrigerare a heliului din cadrul institutului are acum o putere mărită și va permite realizarea de noi experimente, putând crea condiții de lucru similare celor necesare pentru reactoarele de fuziune.
Dr. ing. Ioan Ștefănescu: „Acest laborator reprezintă o noutate mondială”
Referitor la finalizarea proiectului CRYO HY „Dezvoltarea infrastructurii CD a ICSI prin crearea unui laborator de temperaturi scăzute pentru aplicații energetice ale fluidelor criogenice”, directorul general al ICSI Râmnicu Vâlcea, dr. ing. Ioan Ștefănescu, a afirmat că a fost unul de succes, dând posibilitatea cercetătorilor vâlceni să studieze astfel fenomenele care se petrec la temperaturi joase și foarte joase. „Este o etapă nouă, pe care am gândit-o în special pe sfera dezvoltării programului de fuziune nucleară, program pe care țara noastră îl sprijină alături de alte state membre ale clubului de la Marsilia, așa cum îi spunem noi zonei în care peste cinci-șase ani va lua naștere primul reactor de fuziune. În al doilea rând, este o confruntare regională puternică a zonei orașului Râmnicu Vâlcea și, nu în ultimul rând, am reu șit crearea a 20 de locuri de muncă. Criza de astăzi nu este deloc de neglijat, iar aceste 20 de locuri de munca au fost destinate unor tineri cu mari perspective, specialiști care sunt la șicoli doctorale. Fie că sunt fizicieni, chimiști sau electricieni, acești tineri sunt valoro și. Prin acest proiect încercăm să revoluționăm toată partea care ține de separarea tritiului. Este singurul proiect din zona Uniunii Europene, de fapt în Uniunea Europeană numai noi deținem reactoarele calde, iar acum, pe baza apei grele, a tritiului și a heliului, putem aduce energia soarelui la noi acasă. Acest laborator reprezintă o noutate mondială, pentru că tehnologia pe care am realizat-o este absolut nouă. Chiar dacă mai sunt încă două instalații în funcțiune, una în Coreea de Sud și cealaltă în Canada, ceea ce am dezvoltat aici este absolut nou, pentru că am lucrat cu niște firme cu care a existat o dorință de colaborare reciprocă, iar aspectele legate de modelarea procesului criogenic și de realizarea unor echipamente în zona respectivă întotdeauna duce la noi brevete, la lucrări șitiințifice și în primul rând la producție și crearea de noi locuri de muncă. Nu vreau să rup cercetarea pe partea economică, pentru că altfel nu avem dezvoltare. Este unicul laborator din Europa, dar să șitiți că și pe plan mondial nu sunt foarte multe laboratoare care să poată cerceta fenomenele din criogenie la un asemenea nivel. Fără un interes deosebit din partea cercetătorilor din cadrul Institutului, care au lucrat până la epuizare nu ar fi fost posibilă finalizarea acestui proiect ambițios la termenul contractual. Proiectul a început acum doi ani și avea niște secvențe bine definite: crearea unui nou laborator de criogenie și temperaturi ultra-joase, care o să deschidă practic Europei o nouă firmă de adâncire a cercetărilor, pe care o să le aibă partea de fuziune nucleară în cazul fenomenelor care se întâmpla la temperaturi foarte joase, de la 4 grade Kelvin în jos și o reașezare după criteriile zonei criogenice din instalația-pilot de separare a tritiului care să aprofundeze problemele legate de tehnici de separare a izotopilor tritiu, hidrogen și deuteriu. Fără un puternic sprijin național nu am fi putut finaliza acest proiect și vreau să le mulțumesc contractorilor pentru efortul depus. Noul laborator de criogenie rezultat prin implementarea proiectului CRYO-HY va crea condițiile specifice pentru obținerea unor noi nivele de cunoștințe specifice în domeniul cercetării asupra temperaturilor scăzute. Dotările realizate cu cele mai noi și performante echipamente în domeniu vor duce în final la crearea de noi tehnologii și acumularea de noi cunoștințe în domeniul criogenic”, a afirmat dr. ing. Ioan Ștefănescu, directorul ICSI Râmnicu Vâlcea.
RAUL POP