O condamnare istorică s-a produs la acest început de săptămână. Torţionarul Alexandru Vişinescu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare cu executare, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor încarceraţi pe motive politice. Poporul a primit o veste bună. Dar cum ar fi fost să se fi întâmplat asta în 1996 şi nu în 2016? Şi cum ar fi fost ca alături de Vişinescu să mai fi fost câteva sute de călăi? El, fostul comandant de la penitenciarul Râmnicu Sărat, se face vinovat de moartea a 12 deţinuţi politici şi torturarea a mii de patrioţi.
Au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în timpul mandatului lui Alexandru Vişinescu. Decizia magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă. Acesta este primul caz în care un torţionar este condamnat de o instanţă din Romania. Ar trebui să nu fi fost un caz izolat. Ar fi trebuit să se reîntâlnească acolo cu toţi colegii lui. Poate şi cu familiile acestora, după metoda pe care chiar ei au preferat-o în anii comunismului. Cum ar fi ca băieţeii lui Adrian Năstase, să simtă frica cu care trăiau copiii celor chinuiţi de acest animal în închisorile comuniste? Dar ei sunt protejaţi.
Nu. Nu e corect. Să sperăm că justiția nu se va opri aici. Mai sunt mulți criminali, torționari cu pensii grase și care pășesc sfidător pe potecile democrației noastre (încă?) originale. Este o condamnare istorică, însă este una mai mult simbolică, având în vedere că Vişinescu are deja 90 de ani. O pedeapsă cu ani grei de închisoare era binemeritată, pentru că el a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal, precum lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţa adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi.
Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă şi Vişinescu urmează să ajungă în arest în cursul acestei zile. Dar… România noastră este praf, anemică şi incapabilă să aşeze lucrurile pe un făgaş de bun simţ. O asemenea bestie lăsată în libertate 26 de ani după revoluţie, perioadă în care s-a înfruptat din sudoarea celor pe care i-a chinuit cu ură şi furie, este o mare ruşine. Din păcate, mai sunt mulţi ca acest diavol cu faţă de om.
Vişinescu este primul torţionar al regimului comunist judecat şi condamnat, chiar şi în primă instanţă. A fost condamnată ultima verigă din lanţ. Nu s-a ajuns la belciug şi, până se va ajunge, o să mai treacă zeci de ani sau niciodată. Peştele de la cap se împute dar se curăţă de la coadă… Trebuia să se înceapă de la Paukeri, că ăia au adus sistemul şi au dat ordinele executate de „vişineşti”. Mie mi se pare că totul este o manipulare odioasă pusă la cale de cireacii lui Vişinescu – mult mai tineri şi care sunt cu miile în locuri cheie de decizie, încliftaţi de averi fabuloase. A fost sacrificat un individ de peste 90 ani pentru a scăpa gaşca, crezând că vom fi mulţumiţi şi vom considera cazul torţionarilor închis.
A durat 26 ani ca să ne fie dat pe tavă un torţionar hodorogit. Ce facem cu torţionarii miliţieni care au nenorocit mulţi oameni prin bătăile aplicate cu cizma ori bulanul, de cei ce se simţeau mici dumnezei? Se mai văd cazuri şi acum de miliţieni-poliţişti. Ce facem cu anchetatorii care până să semnezi cu ochii închişi ce se punea în faţa ta, te schingiuiau fizic şi psihic? Ce facem cu procurorii şi judecătorii care, prin procese ordinar de mincinoase, te condamnau la ani grei de temniţă? Practic, această pleiadă de animale ne pregăteau pentru Vişinescu care era capul de linie.
Vom fi mulţumiţi cu un Vişinescu şi vom clama deosebita vigilenţă a „organelor”, uitând de miile de torţionari pe care-i acoperă acest proces? Între Vişinescu – torţionarul fruntaşilor liberali turnaţi de Quintus pentru un blid de fasole-n plus şi actualii Koveşi şi Coldea care aplică exact aceleaşi principii, delaţiunea – adică turnătoria şi puşcăria fără nici o probă – nu e absolut nici o diferenţă. Doar de nuanţă lingvistică. Unii te omorau în numele comunismului şi ăştia noi în numele aşa-zisei democraţii. O dau dracu de democraţie şi de libertate a persoanei, dacă ăştia noi mă omoară pretinzând că mă… apără!
PS – Polonezii au creat un corp special al procurorilor care se ocupă de criminalii nazişti sau comunişti şi au sute de trimiteri în judecată. Noi îl menajăm pe Iliescu…