Moto: “Unii cred că lumea e un soi de Rai. În realitate, mileniul al III-lea, ultratehnologizat, a updatat fix Iadul!” –
Săptămâna trecută, vineri dimineaţa, în ciuda sondajelor şi predicţiilor existente, s-a anunţat că Marea Britanie a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană! Susţinătorii ieşirii (Brexit) au învins. Anglia a votat puternic pentru Brexit, la fel şi Tara Galilor. De cealaltă parte, Scoţia şi Irlanda de Nord au votat pentru rămânerea în UE. Statele Unite ale Europei, aflate în disoluţie, au apărut ca o ambiție și măsură de unitate europeană, creația Franței și Germaniei, după dezastrul și urmările catastrofale a celui De-al Doilea Război Mondial, marele câștig fiind libera circulație în Europa a oamenilor și mărfurilor și respectarea drepturilor omului.
Cei care au votat pentru despărțire au sfidat pretențiile hegemonice germano-franceze. Prea mult socialism aşa-zis progresist, prea multă rusofilie sinucigașă, prea mult multiculturalism şi „welcome imigrants!”, prea multă redistribuire socialistă din banul celor care-l muncesc, prea multă reglementare care deja face irespirabilă viaţa în cadrul uniunii europene. Desprinderea, a fost o acţiune gândită din timp şi coordonată de tandemul SUA-Marea Britanie, având scopul de a lovi supremaţia germană în UE, şi a bloca o eventuală pactizare a germanilor cu ruşii. Prin această acţiune, SUA a dorit să tempereze infatuarea germană şi să se afirme mai hotărât la nivelul UE, pentru a contrabalansa influenţa crescândă a Rusiei asupra UE.
Britanicii nu sunt singurii care au îndoieli cu privire la Uniunea Europeană. Imaginea UE s-a deteriorat continuu în ultimii ani, în toată Europa. Pentru un număr mare de naţiuni, încrederea în instituţiile de la Bruxelles a scăzut semnificativ. De altfel, în ceea ce priveşte susţinătorii partidelor eurosceptice – mai ales din Franţa, Italia, Polonia, Spania şi Marea Britanie – este mai puţin probabil de a avea un punct de vedere favorabil UE. Marea Britanie nu este nici în Schengen, nici în Eurozona. De ce să accepte centralismul de Bruxelles via Berlin? De ce să le spună Merkel cine şi câte procente de imigranţi, ce să facă cu banii lor şi ce dobânzi să aibă, cine să primească ajutor social, etc.?
Multe lucruri sunt pe dos în această nouă dictatură de Bruxelles, fără legătură cu cetăţeanul european. Relaţiile economice şi libera circulaţie şi dreptul de muncă, sigur, nu vor fi afectate. Germania va pierde cel mai mult şi este clar că o reforma făcută cât mai repede, este cu atât mai bine, pentru toate tăriile din UE. Englezii au rămas singurii în Europa care îşi păstrează identitatea. De altfel, englezii nici nu prea au multe în comun cu europenii: gândesc diferit, geografic sunt rupţi de Europa, mentalităţile şi obiceiurile sunt complet diferite de cele ale europenilor, în special cele ale europenilor ultimilor 30 ani.
Europa în prezent este o ţigănie iar englezii merită felicitaţi pentru curajul lor de a respinge această cloacă. La englezi, poporul încă mai are un cuvânt de spus şi o mândrie naţională.
PS – Şi dacă Parlamentul britanic va accepta Brexitul – referendumul are doar o valoare consultativă – ieşirea în sine va dura. Procedura de ieşire este complicată şi implică o negociere ce se va întinde pe minimum 2 ani. Dacă, pe parcursul acestor negocieri, Marea Britanie se răzgândeşte, procedurile se pot stopa imediat.