EVENIMENT. Marți, 26 iunie 2012, la Râmnicu Vâlcea, manifestările dedicate Zilei Drapelului Național s-au desfășurat pe platoul din fața Prefecturii, acolo unde un sobor de preoți a oficiat slujba de binecuvântare a tricolorului, în prezența râmnicenilor, dar și a autorităților locale, prezente la eveniment.
Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, consacrate istoriei patriei. Festivitatea de sărbătorire a Zilei Drapelului Național al României a fost marcată printr-o ceremonie militară care a început cu întâlnirea comandantului garnizoanei cu oficialitățile locale, intonarea Imnului Național al României și primirea Drapelului României, sfințit în biserica ‘Toți Sfinții’.
După arborarea drapelului, prefectul județului Mircea Nadolu, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Ion Cîlea și primarul municipiului Emilian Frâncu au sărutat drapelul, în semn de respect pentru stindardul României. Apoi, a urmat defilarea gărzii de onoare, constituită din subunități ale Ministerului Apărării Naționale, precum și ale Ministerului Administrației și Internelor.
Simbolistica drapelului românesc
Semnificația culorilor steagului este următoarea: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor), Frăție (roșul sângelui). Ca drapel național, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Odată cu venirea domnitorului Carol I la putere, din 1867, România respectă regulile vexilogice europene pentru steaguri tricolore.
Ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua drapelului național al României. ĂŽn 1848, a fost emis Decretul nr.1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național.
Stema României constă într-un vultur sau o acvilă, pe un scut, având aripile deschise, în cioc ține o cruce iar în gheare o spadă și un sceptru. Intre aripile protectoare se află un scut împărțit în cinci părți semnificând stemele celor cinci regiuni istorice: Stema Țării Românești (vulturul), Stema Olteniei (leul încoronat), Stema Moldovei (bourul cu stea), Stema Transilvaniei (turnuri de cetate), Banatul, Crișana și Maramureșul fiind reprezentate de doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispu și cu capul în jos.
OLIVIA PĂŽRVU-CĂŽRCIU