La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai ca Zi Mondială a Libertăţii Presei. Inţiativa a venit de la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.
În 2014, mass-media din România se află la un moment de cotitură, „într-o perioadă încă dificilă din punct de vedere economic, care afectează aproape toate entităţile din acest domeniu, un reviriment nefiind de prevăzut pentru 2014″, se arată într-un comunicat al Clubului Român de Presă (CRP).
„De asemenea, 2014 înseamnă pentru mass-media româneşti un an agresiv din punct de vedere politic, cu două perioade electorale, în care influenţele politice se resimt în majoritatea activităţilor editoriale ale redacţiilor. În 2014, libertatea de exprimare şi echilibrul în acţiune ale mass-media româneşti sunt afectate, mai mult ca în alţi ani, de constrângerile economice şi de condiţionările politice. Presa se află sub o dublă presiune – economică şi politică, neexistând o voinţa a autorităţilor ca mass-media sa fie sprijinite în spirit european, transparent şi nediscriminatoriu”, se mai precizează în comunicatul CRP, postat pe site-ul asociaţiei.
În acest an, una dintre probleme importante al mass-mediei din România este faptul că foarte mulţi jurnalişti îşi pierd locurile de muncă. „Presa continuă să fie afectată de restructurări, managementul nu a găsit încă răspunsuri creative la schimbările majore din domeniu, aduse de transformarea obiceiurilor de consum ale publicului, calitatea prestaţiilor jurnalistice rămâne, cu mici excepţii, la cote modeste”.
„Contextul şi perspectivele negative arată că redresarea poate veni doar din interiorul mass-media şi că este nevoie de un efort comun pentru găsirea soluţiilor de relansare. Libertatea presei în România anului 2014 şi a anilor următori trebuie să însemne companii consolidate financiar, redacţii stabile şi valoroase profesional, o identitate bine conturată a profesiei de jurnalist şi a industriei mass-media. Fără autonomie susţinute din interior, prin valoare editorială şi putere financiară nu există libertate reală a presei”, se mai spune în luarea de poziţie a CRP, cu ocazia acestei aniversări.