Acasă Arhiva Mafia lemnului chelește munții din nordul județului (IV)

Mafia lemnului chelește munții din nordul județului (IV)

Mafia lemnului chelește munții din nordul județului (IV)

” 12.000 ha de pădure au fost furate în zona Voineasa ” opinia publică pare sănu înțeleagăceea ce se petrece în pădurile din nordul județului, nu pare săîși dea seama că dispariția lor este o problemăcare ne privește pe toți în mod direct, că pădurile sunt aerul pe care îl respirăm și apa pe care o bem, dincolo de interesul economic pe care îl reprezintălemnul

 

Pentru cei care sunt interesați de soarta fizică a României, a devenit foarte clar că pădurile dispar. Afirmația de o gravitate extremănu pare săalarmeze pe nimeni, deși consecințele, de proporții incalculabile, au început deja săse vadă. Avem acum ceea ce nu credeam săavem vreodată, toate la un loc: modifică ri climatice extreme, alunecă ri de terenuri și inundații cum n-au mai fost vreodatăîn România. Procesul de deșertificare a țării a început. Costurile acestor fenomene sunt uriașe. Politicienii, cei care conduc țara, par inconștienți, incapabili săoprească în vreun fel catastrofa. Pădurile mor, hăcuite sub ochii noștri, iar noi ne rezumăm la a ridica din umeri arătând, astfel, că fenomenul nu ne privește. Suntem, deci, în pragul catastrofei. Știm că mafia pădurilor nu poate fi stopatădintr-o dată, dar e clar că dacă vrei cel puțin săcontrolezi un fenomen, o poți face. Iar fenomenul tăierilor de pădure este complet scă pat de sub control. Regimul silvic de exploatare a pădurilor a devenit o glumă.

Omerta silvică

În episoadele trecute am făcut afirmația că un număr de 8 obști constituite în zona munților ce străjuiesc Voineasa nu au acte doveditoare că membri lor sunt urmașii proprietarilor de drept ai pădurilor revendicate. Demersul nostru a vizat și vizeazăsensibilizarea și responsabilizarea inspectorilor silvici, polițiștilor și comisarilor Gărzii Financiare de a îndrăzni săle controleze înființarea și validarea proprietăților primite. Pe întreaga Valea Lotrului, legea tăcerii domină. Ea se extinde și asupra celor din afara grupării mafiote care stăpânește situația ilegală, determinându-i pe mulți cunoscă tori sănu dezvăluie afacerile necurate ce se fac sub ochii lor. De teama celor ce li se pot întâmpla, administratorii de firme care lucreazăcorect în zonăpreferăsătacă ori săvorbească doar sub protecția anonimatului. Un singur om a avut curajul săvorbească deschis, ridicând colțul perdelei ilegalităților ce au chelit munții zonei. El este inginerul silvic Gheorghe Deaconeasa care luptăsingur împotriva tuturor necinstiților: mafioți, funcționari silvici, polițiști corupți, comisari financiari fricoși etc. Pentru distrugerea rețelei mafiote de pe Valea Lotrului, el a cerut sprijinul miniștrilor de Interne, Agriculturii, Mediului, Comerțului și opiniei publice – prin presă. Omerta silvică trebuie învinsă!

S-a înființat o nouăobște

În episodul trecut am afirmat că pe Valea Lotrului funcționeazăopt obști ale moșnenilor care, cel puțin în faza documentatăde noi până acum, nu pot face dovada – CU ACTE ÎN REGULĂ – că sunt continuatoare a obștilor care au funcționat până în anul 1945 sau că au în compunere suprafețe reale de teren împădurit ce aparțin moștenitorilor de azi ai autorilor săvârșiți de mult din viața pământească . Pe vremea când controversatul avocat Bogdan Tudor – liberal foarte apreciat de șefii săi politici naționali și locali (de la Valeriu Stoica, până la Emilian Frâncu), la numai 24 de ani – era secretarul Primăriei Voineasa, au apărut cinci obști, contestate și acuzate ca fiind deținătoare ilegal de păduri. Ele sunt: Obștea moșnenilor voineseni, Obștea fraților Tărăști, Obștea Plaiul Poienii, Obștea Aniniș – că rpiniși – Radoșeni și Fundația Obștea Bălcești-Perești. Mai apoi, După eliberarea sa din funcția deținutăla Primăria Voineasa, B. Tudor a concurat la apariția altor trei obști (și tot fantomatice!): Obștea Pociovaliștea, Obștea Banca Gilort și Obștea Colibășeni.

Diversiunea

În urmăcu 10 zile, chiar în timpul dezvăluirilor noastre, s-a produs oficializarea prin hotărâre judecă torească a unei noi obști, Obștea Colibășeni. Ea a fost constituităși reprezentatăîn instanța de judecatătot de Bogdan Tudor, în baza unor acte de proprietate emise pe perioada anilor 1874-1890. A surprins mai pe toată lumea că s-a acordat acestei obști personalitate juridică , în baza perimatelor acte menționate mai sus, pentru că Legea nr. 247/2006 spune clar că moștenitorii revendicativi trebuie săfacă dovada existenței proprietății strămoșilor lor din documentele agricole ce s-au emis în perioada 1945-1948. Acești ani constituie bariera de la care încep producerea documentelor de revendicare conform Legii fondului funciar. Plecând de la această suspiciune, ne-am deplasat în zona Turcinuri – mai precis în Valea Latoriței, încercând sădescâlcim ghemul enigmei. Interlocutorii cu care am dialogat ne-au declarat – sub promisiunea anonimatului (deținem înregistrările fonice consimțite!) că în iarna anului 2005 și în primele luni ale anului 2006, Bogdan Tudor a contactat persoane ce urmau săprimească titlul de proprietate în zona munților Turcinuri, promițându-le facilități. El le-a cerut câte 5000 euro ca să-i reprezinte și săle obținămai ușor terenurile revendicate de ei timp de 5 ani până atunci. Doi dintre cei chestionați și-au dat consimțământul dezvăluirii identității lor, chiar în timpul redactării acestui articol, sunându-ne la redacție. Curajoșii moșneni sunt: Aurel Chiriță(Drăgășani) și Ion Munteanu (Bustruchini). Toți cei contactați i-au refuzat avocatului sprijinul, opunându-se săadere și ca persoane fizice la falsa Asociație a Proprietarilor de Păduri (condusă, prin uzurpare de calități, tot de el). Totul a urmat cursul firesc și chiar și fărăsprijinul ciudatului avocat-președinte, oamenii și-au primit titlul de proprietate. Lucrurile păreau că s-au clarificat. însă , acum o săptămânăde zile, moșnenii proprietari despre care vorbim, s-au trezit citați în instanța Judecă toriei Brezoi, într-un proces intentat de Bogdan Tudor, proces de anularea titlurilor primite. În această situație se află35 de proprietari individuali și, pentru ca procedura săfie legală, toți au fost citați la unul din ei, acesta trebuind săse deplaseze la restul de 34 – prin alte localități și pe alte coclauri – spre înștiințarea procesului. Acesta-i un tertip jalnic avocă țesc la care trebuie săsubscrie musai și cineva din Judecă toria Brezoi. că utând, am aflat și cine. De lene sau din interes, grefiera Doina Stanciu (oare aceasta este rudăcu fostul viceprimar Toma Stanciu, cel care ține sub cheie Cadastrul Societății Oltul, precum și Registrul Agricol din 1948, dispărute din Primăria Voineasa?) nu a mai trimis citațiile tuturor celor chemați de B. Tudor în judecatăși a pus toate citațiile într-un plic, destinatarul fiind unul dintre reclamați, crezându-se, astfel, îndeplinităcalea procesuală. Cunoscând îndeaproape drepturile moșnenilor colibășeni și legalitatea proprietăților lor, suntem curioși a afla cu ce fel de acte vor veni contestatarii reprezentați de interesatul avocat, pentru că proprietatea asupra pădurilor primite nu mai poate fi dovedităcu acte noi. Titlurile de proprietate au fost deja eliberate.

Obștea Colibășeni

Apariția aceste fantomatice obști, s-a produs în anul 2006. În afara termenelor prevăzute de lege. Dacă această obște ar fi existat vreodată, trebuia ca membri ei, măcar în anul 2000 (la apariția Legii 1/2000 – privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole), să-și fi depus cererile de revendicare. Dar nu au făcut-o, pentru că nu aveau documente doveditoare și nici gustul proprietății nu le fusese stimulat de interpuși. Din documentele în posesia că rora ne aflăm, rezultăcă asocierea unor așa-ziși proprietari de păduri, aflați sub „žprotecția” avocatului Tudor, își are sediul în comuna Scoarța, județul Gorj. Deci, cât mai departe de Vâlcea și de adevăr. Ce o fi avut în minte „žreprezentantul” falșilor proprietari colibășeni atunci când a declanșat procesul de anularea unor titluri primite corect, nu se știe? Pentru că cei 35 de proprietari reali ai pădurilor din Turcinuri au documente legale care le atestădrepturile obținute prin retrocedare. Astfel, un „žTablou de stabilirea dreptului de proprietate a moșnenilor colibășeni”, din anul 1924, aratăcă preotul Ion Colibășanu și soția sa, Maria, la că sătoria fiicei lor Elisabeta Colibășanu au dat cu titlu de dotăacesteia „ž25 de stânjeni mari” (adică 250 ha de pădure). După decesul preotului Colibășanu – Maria, soția sa, a moștenit toată averea din Turcinuri, care mai conținea „ž47 de stânjeni mari” (470 ha), în total 720 ha. Mai târziu, în perioada 1937-1945 aceasta îi vinde pădurile – treptat -lui Iacob Munteanu – „žmajor proprietar”, domiciliat în comuna Voineasa. Moștenitorii acestuia au devenit – de drept și corect – proprietarii întregii suprafețe împădurite poftităși de Bogdan Tudor. În aceste condiții se pune întrebarea: în baza că ror acte doveditoare a constituit Bogdan Tudor Obștea moșnenilor colibășeni? Nu cunoaștem, încă , răspunsul dar, curioși, așteptăm săvedem – la Grefa Judecă toriei Brezoi – dosarul aflat pe rol. În numele opiniei publice și al adevăraților proprietari din munții de nord ai județului, ne dorim ca și polițiștii, procurorii, inspectorii silvici și comisarii financiari să-și manifeste și dumnealor curiozitatea, sancționându-i pe impostori.

Bogdan Tudor – contestat ca avocat

Surprinși de atitudinea avocatului liberal Bogdan Tudor și de curajul cu care înființeazăși susține – pe bandărulantă- obști și proprietari falși de păduri, un grup de voineșeni au făcut denunț penal, cerând procurorilor săconstate dacă acesta este sau nu avocat. Am intrat în posesia unei înregistrări fonice din timpul desfășurării unui proces civil susținut de avocatul Tudor în favoarea unor proprietari de păduri fantomă. Judecă torul cauzei aflatăpe rol la Judecă toria Brezoi – Vasile Miron, dialogând combativ cu avocatul amintit, îi spune acestuia, pe un ton iritat: „žNu se poate așa ceva Nu se poate așa ceva dar este o procedurăDupă Legea 18 și nu o cunoașteți. Hai săpunem pe ușă(ușa Judecă toriei – n.r.) comisia localăVoineasa”. Din acest exemplu, dar și din multe altele, Bogdan Tudor este suspicionat că nu are cunoștințe de drept, chiar dacă un carton legalizat îi oferăcalitatea de avocat.

Obștea Turcinuri

În conformitate cu actele doveditoare, Comisia localăa fondului funciar Voineasa, din care făcea parte atunci și secretarul Bogdan Tudor, Obștea Turcinuri s-a înființat legal și membrii ei au fost puși corect în posesie. La pădurile acestei obști tânjesc cei pe care-i reprezintăBogdan Tudor. După vreo 2 ani de la înființare, Bogdan Tudor, alături de avocații Marius Pavel și Leonard Papuc – cu biroul de avocaturăprin București – au întocmit actele cerute de lege pentru vânzarea pădurilor obștei – la cererea membrilor ei – unui om de afaceri venit din America, Constantin Aristide Tănăsescu. Despre acest caz, la comanda lui Bogdan Tudor s-a mai scris în presa localăși regională, denaturându-se adevărul. Prin scrierile unor ziariști, s-a urmărit lansarea ceței, dar și întinarea onoarei unor demnitari locali, cumpărători de bunăcredințăai unor suprafețe de terenuri împădurite, alături de american. Avocații Pavel, Papuc și Tudor au întocmit actele de vânzarea-cumpărarea pădurii Obștei Turcinu (desigur, având cotăparte din tantiema legală!), pentru ca, mai târziu, conform unor practici mafiote, După achitarea banilor, săintre în scenănumai Bogdan Tudor – dar de data aceasta ca președinte (fals!) al Asociației Proprietarilor de Păduri din România, cerând anularea actului de vânzare-cumpărare semnat și onorat, pe motiv că niște proprietari nu mai vor să-și vândăpartea din moștenire. Tudor a contestat un act comercial la întocmirea și semnarea că ruia fusese părtaș, opunându-se sensului juridic al acestuia, ca și cum a uitat trecutul imediat  și eforturile juridice făcute de colegii lui avocați. În concluzie,  omul de afaceri american a intrat în vizorul mafiei lemnului și asupra sa au început practicile mafiote, presiunile și  șantajul. Tănăsescu, deși a cumpărat pădurile de la persoane private, a fost acuzat că în complicitate cu un funcționar public (??) a comis fapte de corupție. Conform acuzațiilor (false) ce i se aduc, conform legii privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, omul riscă pedeapsa cu închisoarea. Prețul vânzării – cumpărării terenului împădurit a fost negociat de reprezentanții Obștii Turcinuri – Adam Jinaru, Lazăr Apostoloiu și Doina Diaconescu. Firma americanului a achitat întreaga sumăpretinsăpentru cele peste 1000 ha de pădure. Banii au fost transferați într-un cont unde fiecare vânzător putea să-și ridice partea care i se cuvenea. După achitarea banilor, doi dintre vânzători s-au răzgândit (ajutați sau speriați de promisiunile mafioților!) și au refuzat săridice banii conveniți. Apoi, cumpărătorul de bunăcredințăa fost reclamat la toate instituțiile statului care pot controla o societate comercială. Acest caz ilustreazăelocvent noul „žmodus operandi” al mafioților – de determinarea concurenței săse retragădin zonă, mod de operare prezentat de noi în numărul trecut al ziarului. Ne-au fost semnalate zeci de asemenea cazuri, unele urmate de arestări spectaculoase care, ulterior, s-au dovedit fărătemei legal, în scopul descurajării unor oameni de afaceri și politicieni. Despre „žcazul Turcinuri” și persecuția jalnică – comercialăși juridică – la care a fost supus americanul Aristide Tănăsescu a fost informatăși Ambasada SUA care, de acum, știe cum procedeazămafia pădurilor cu străinii cumpărători de bunăcredință.

Complicitate dubioasă

Exemplele din zona de nord a județului vor continua, pentru că în absența mecanismelor de control, are loc perpetuarea jafului cu consecințe greu de estimat. Suntem pe ultimul loc în țarăla împăduriri, ceea ce înseamnăcă de mulți ani nu s-a mai replantat nimic. Nu existăinteresul ca fenomenul tăierilor ilegale săfie oprit. Este o devălmășie, o debandadăcumplităla toate nivelurile, poate întreținutăși în mod voluntar, în scopul de a se acoperi gravitatea faptelor. Ce este de făcut? În primul rând, ar trebui săintervinăstatul, cu legile care sunt și care nu se aplică . Existădevastări ilegale evidente în munții județului nostru. Când găsești o suprafațăde 10 de ha tăiatăla ras este evident că undeva s-a produs o ilegalitate. Unde sunt, atunci, Garda de mediu, inspectorii silvici, Poliția, Garda Financiarăși cine mai trebuie săintervină? (va urma)

Romeo Popescu

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.