Acasă Arhiva ÎNVINUIRI GRAVE PENTRU MEMBRII „CLANULUI PIELE”

ÎNVINUIRI GRAVE PENTRU MEMBRII „CLANULUI PIELE”

După ce mascații au descins în 19 locații din Vâlcea și din Pitești, un judecă tor i-a pus în libertate

Anchetatorii au subliniat că în perioada 2006 – 2007 vâlcenii vizați au folosit noi soluții de spălare de bani, de fraudare a bugetului de stat, de obținere a unor foloase din utilizarea sistemelor și programelor informatice și a instrumentelor de platăelectronică falsificate, furt, în condițiile în care au evoluat și acțiunile de șantaj și înșelăciune aplicate

 

Vineri noapte, peste 130 de polițiști ai Direcției de Investigații a Infracțiunilor de CrimăOrganizatăși Terorism (DIICOT), dar și polițiști și jandarmi din Vâlcea și Argeș au scotocit județul pentru prinderea unor vâlceni, despre care polițiștii și procurorii antrenați în anchetarea cazului spun că fac parte din așa zisul „Clan al lui Piele”. Mascații au că utat prin baruri, la adresele de domiciliu sau în alte locații, pentru a da de cei care sunt anchetați acum pentru șantaj, înșelăciune, evaziune fiscalăși spălare de bani. Este vorba despre Adrian Dumitru Iordache, zis „Piele”, de 38 ani, din Rm. Vâlcea, Ion Jugănaru, de 36 ani, din Stoenești, Dumitru Dobrin, de 39 ani, din Rm. Vâlcea, Constantin Fiastru, de 37 ani, I.D., de 40 ani, ambii din Horezu, Cristian Lăzăroiu, de 39 ani, din Băile Govora și P.I. de 42 ani, din Berbești. Efectiv, mascații au descins în 19 locații din Vâlcea și din Pitești. Cu ocazia perchezițiilor efectuate au fost puse sub sechestru 12 autoturisme de lux (Mercedes, BMW, Audi), peste 2,5 kg aur în bijuterii, 111 monede de aur, 25 unități PC, 6 laptop-uri, 26 telefoane mobile, 415 suporți optici, 20 de ceasuri din aur, mărci recunoscute, 139.135 Euro, 4.316 USD, 6.130 lire Sterline și 31.682 lei RON.

În materialul înaintat instanței de judecată(care se va pronunța luni, 9 iulie a.c. dacă cei 7 vor fi arestați preventiv sau nu), procurorii au reținut că învinuiții i-ar fi șantajat pe unii patroni de societăți comerciale, care, având probleme financiare au luau bani cu titlul de împrumut de la ei, iar când se apropia data scadenței, creditorii nu mai erau de găsit. De asemenea, anchetatorii au subliniat că în perioada 2006 – 2007 vâlcenii vizați au folosit noi soluții de spălare de bani, de fraudare a bugetului de stat, de obținere a unor foloase din utilizarea sistemelor și programelor informatice și a instrumentelor de platăelectronică falsificate, furt, în condițiile în care au evoluat și acțiunile de șantaj și înșelăciune aplicate.

Celor 7 vâlceni le-au fost emise mandate de reținere pentru 24 de ore, iar sâmbătă, 7 iulie a.c., la judecarea cazului, magistrații au decis săaprobe cererea de amânare cerutăde apărători pentru studierea dosarului, care conține 8 volume (peste 1.000 de file), reținerea nemaifiind operațională. Expirându-le perioada de reținere, învinuiții au fost eliberați, urmând ca luni, 9 iulie, săse hotărască dacă vor rămâne în libertate sau dacă urmărirea penalăse va efectua cu ei în stare de arest preventiv. 

Descinderea mascaților la Horezu În rândurile de mai jos, văvom prezenta declarațiile soției lui Adi Iordache zis „Piele” despre momentul în care mascații au intrat în casa lor de la Horezu. „Eu nu am auzit nici zgomote și nici focuri de armă. Eram în dormitorul de la parter, dormeam cu amândoi copii acolo. Am un băiețel de 4 ani și jumătate și o fetițăde 1 an și 3 luni și am auzit lovituri puternice în momentul când au dat în ușăși au intrat în cameră. M-am trezit efectiv în momentul când m-au tras jos din pat. Am vânătăi pe mâini și pe picioare. Cei de la poliție mi-au vorbit execrabil, mi-au zis: „Tu cine ești făcurvo?” Numai așa mi-au vorbit. Eu am început săplâng și strigam că sunt copii de Față . Băiețelul s-a trezit, plângea și măîntreba ce cautăpoliția. În camera următoare, dormea tata, care are 67 de ani și îl auzeam țipând „Ce aveți băieți cu mine? Nu mai dați”. Atunci mi-am luat fata în brațe și m-am dus la ei să-i rog frumos sănu nu-l mai batăpe tata. Într-o altăcameră, la etaj, dormeau niște fini de la Pitești, care au și ei un copil de 4 ani și o auzeam pe fina țipând, iar la ultimul etaj dormea o nepoatăde-a mea de 16 ani. Mi-a fost frică efectiv că se sperie când o săvadămascații. Din păcate, ei fuseserăpeste tot, răscoliserăîn toată casa și am constatat asta când am urcat cu ei, însoțindu-i la cererea lor” – ne-a declarat doamna Iordache. 

„Cine ești fă, curvo?”

Din cele spuse de membrii familiei lui Adi Iordache, o nepoatăaflatăîn vizită, a văzut când mascații au intrat în curte și au împușcat câinele, un Rottweiler de 6 luni. Iatăce ni s-a spus despre aceasta : „Nepoata mea a auzit împușcă turile, de fapt, ea poate săvăconfirme, a văzut când au împușcat câinele. Fata a auzit împușcă tura, s-a uitat pe geam, a văzut mașinile de poliție, a văzut când s-a tras în Rocky, iar în momentul când a vrut săiasădin cameră, au dat cu ușa în ea, i-au spus Cine ești făcurvo?”.Apoi au culcat-o jos, unul din mascați i-a pus piciorul pe spate, iar ea a început săplângă și le-a spus că este nepoata noastră. De sus, de la ultimul etaj și până la parter au adus-o cu pistolul la tâmplă” – a mai adăugat Camelia, soția lui Iordache.  Tânăra de 16 ani poveștește îngrozităce s-a întâmplat: „Am auzit focurile când au împușcat câinele și m-am dus repede la geam și am văzut mașinile de poliție. Am vrut săies din cameră, dar n-am mai apucat că au intrat peste mine. M-au trântit jos, au crezut că sunt fatădin asta la produs. M-au făcut curvă, le-am spus că sunt nepoata lui Adi și că nu știu nimic. Pe scă ri, când am coborât, aveau pistoalele îndreptate spre mine și apropiate de cap. Nici măcar nu mai eram în stare sărăspund la întrebări. Îmi era frică . Măblocasem”. 

 „În 1996, cu Gorun, nu ne-au atins cu un deget”

Camelia mai povestește că din camera în care se afla își auzea tatăl cum țipăsăfie lăsat în pace: „Când tatăl meu țipa, m-am dus la el, am încercat să-l liniștesc și i-am spus „Lasă, tatăcă ajungem la IGPR” Eu o tot dădeam cu IGPR-ul, n-am crezut că sunt chiar de la București. Atunci, unul dintre ei mi-a zis „Fă, taci din gură. O singurădatădacă mai pronunți IGPR, îți pun că tușele” De fapt, eu încercam săle explic că am mai trecut odatăprin așa ceva. Atunci, cu Gorun, în 1996, au venit, au bătut la ușă, le-am deschis, au zis IGP-ul, l-au culcat pe soțul meu jos, dar nu ne-a atins nimeni cu un deget. Acum, au forțat ușa de la intrare, mămir cum nu s-au spart geamurile. În somn, parcă am auzit ceva, dar au fost atât de rapizi când au intrat în casăcu mitralierele, de efectiv nu mi-am dat seama. Mi-au rupt tricoul și am fost trântitădin pat, iar fata era peste mine. M-am speriat foarte tare, tatălui meu i-au pus că tușele. ( ) Nu ascultau pe nimeni, nu te lăsau săvorbești. Cred că au fost peste 100 de polițiști, înșirați de la pod și până aici. În curte și în casăcred că au fost 100. N-am văzut în viața mea așa ceva: mașini, dube, mascați. Așa de tare m-am speriat, m-am dus sus După nepoata mea, eu am urcat pe o parte, ea a coborât pe alte scă ri. Atunci mi-am data seama că mascații deja fuseserăsus”.

„Cine te-a bătut, mă?”

Femeia ne-a mai spus că în momentul când a reușit săajungăla etaj, acolo unde dormea soțul ei, l-a văzut pe acesta plin de sânge: „Când polițiștii urcau pe scă ri, din cauza trepidațiilor, soțul meu a crezut că e cutremur. S-a ridicat din pat și în ușa s-a întâlnit cu ei și l-au și dat pe spate, l-au pus jos și au început sădea în  el. Pe soțul meu l-au luat din pat. L-au bătut în camera lui. Era plin de sânge când am ajuns eu sus la el. Era legat și de mâini și de picioare și îi curgea sânge și din nas și din gură. Adi tot cerea săse ducă la toaletă, „dacă mi-ați dat în spate și în rinichi” iar ei făceau mișto de el și îl întrebau „cine te-a bătut, mă, cine te-a bătut?”. Groaznic a fost. Aici, la Horezu, au terminat foarte repede. De la 6.00 dimineața până la 10 fărăceva, pentru că la 10.25 eu eram deja la Vâlcea, la apartament”. Percheziție în apartamentul de la Rm. Vâlcea A urmat apoi percheziția la apartamentul pe care familia Iordache îl deține în Rm. Vâlcea. Deși la Horezu, că utările au durat aproape 4 ore, în apartamentul din Râmnic polițiștii au zăbovit mai bine de 7 ore: „De aici, soțul meu a plecat cu duba poliției, iar eu m-am luat cu mașina După ei. La Vâlcea, percheziția a durat de la 10.25 până la 17.25. N-am înțeles de ce a durat atât săpercheziționeze trei camere. Din apartament, ne-au confiscat aurul, banii, ceasurile lui, telefoanele. De abia am reușit săsalvez aurul copiilor. Soțul meu a asistat și el la percheziție și avea că tușele la mâini. Pe la orele 15.00 a venit avocatul nostru și le-a spus polițiștilor să-i dea că tușele jos. Au tărăgănat toată povestea la Vâlcea. Cum adică în trei ore au percheziționat 18 camere, iar la apartament a durat mai bine 7 ore. Efectiv nu știu ce au urmărit de au tras de timp atâta. S-au certat foarte tare cu un avocat pentru că i-au luat telefonul. Avocatul s-a enervat foarte tare și de atunci a început cearta. Când vroiam sămergem la toaletă, trebuia sălăsăm ușa deschisă” – a mai adăugat Camelia Iordache. (vom reveni, în numărul viitor)                                                                                                    


În rândurile ce urmează, văvom prezenta integral cererea procurorilor DIICOT pentru arestarea preventivăa celor 7 inculpați din dosarul 76 B/P/2005:

 

În motivarea  cererii noastre învederăm faptul că în perioada 2003-2007, inculpații Iordache Dumitru și Jugănaru Ion au pus bazele organizării unor grupuri structurate, ai că ror membri au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. În funcție de specificul infracțiunilor care compuneau scopul grupului infracțional organizat, Iordache Dumitru și Jugănaru Ion, primul în calitate de lider de necontestat al acestor grupuri, iar cel de-al doilea în calitate de adjunct au adunat în jurul lor pe ceilalți inculpați și învinuiți sau făptuitori, în raport de aptitudinile fiecă ruia, așa încât eforturile lor conjugate și coordonate săconducă la o eficiențămaximăîn demersul de a obține ilicit beneficii financiare sau alte beneficii materiale exorbitante.

În perioada de debut a activității infracționale, 2003-2005, înv. Iordache Dumitru, în mod coordonat și folosindu-se de activitatea altor membri în vederea obținerii de profituri financiare a acordat împrumuturi cu dobândăexorbitantăpărților vătămate Voinescu Radu, Mihai Dan, Dăscă lete Mihai, Vlad Ovidiu Vasile, Petrescu Gheorghe, ș.a., iar în momentul în care aceștia se aflau în imposibilitate de a rambursa împrumuturile, în condițiile impuse de grupul infracțional organizat, la care uneori se calcula dobândăla dobândăprin șantaj, înșelăciune, victimele erau deposedate de case, terenuri, apartamente, utilaje forestiere, societăți comerciale, etc. De asemenea, bunurile dobândite în acest mod, fie erau înregistrate în contabilitatea SC ADI ªI ANTONIO SRL Rm. Vâlcea, fie se încheiau contracte de vânzare – cumpărare, cu precă dere, imobile, în numele altor persoane, cu toate că la firma debitorului nu exista o dovadăde platăa utilajelor, acestea fiind folosite de că tre reprezentanții SC ADI ªI ANTONIO SRL Rm. Vâlcea pentru rambursarea de TVA, solicitându-se suma de 4 miliarde lei. La solicitarea TVA s-au folosit și factori care nu reflectau operațiuni comerciale reale, facturi obținute fie de la Cornea Petre din Constanța, fie prin intermediul numitului Oltean Ion la societăți comerciale din Sibiu, Brașov și Harghita. Învinuitul Iordache Dumitru a colaborat împreunăcu învinuitul Mateescu Constantin Gabriel și Stancu Vasile pe linia comiterii fraudelor informatice și la regimul comerțului electronic precum și cu privire la sustragerea unor utilaje forestiere.

Învinuitul Jugănaru Ion, în perioada 2003-2007 a constituit grupuri infracționale organizate împreunăcu Iordache Dumitru, ai că ror membri au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, infracțiuni cum ar fi șantajul, înșelăciunea, evaziunea fiscală, spălarea de bani, falsul în înscrisuri, lipsire de libertate în mod ilegal, infracțiuni informatice, infracțiuni la regimul comerțului electronic.

Învinuitul Fiastru Constantin, în perioada 2003-2007 a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat condus de Iordache Dumitru, ai că rui membri au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, infracțiuni cum ar fi șantajul și spălarea de bani.

Învinuitul Dobrin Dumitru, în perioada 2003-2007, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat condus de Iordache Dumitru, ai că rui membri au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, infracțiuni cum ar fi șantajul, înșelăciunea, spălarea de bani, fapte comise în stare de recidivăpostexecutorie.

Învinuitul Lăzăroiu Constantin, în perioada 2003-2004 a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat și condus de Iordache Dumitru, ai că rui membri au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, infracțiuni cum ar fi șantajul, înșelăciunea, spălarea de bani, fapte comise în formăcontinuată.

Învinuitul Stancu Vasile, în perioada 2006-2007, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat și condus de Iordache Dumitru, ai că rui membri au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, infracțiuni cum ar fi înșelăciunea, infracțiuni informatice, infracțiuni la regimul comerțului electronic.

Învinuitul Mateescu Constantin Gabriel, în perioada 2006-2007, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat condus de Iordache Dumitru, ai că rui membrii au acționat în mod coordonat în scopul comiterii mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, infracțiuni cum ar fi înșelăciunea, infracțiuni informatice, infracțiuni la regimul comerțului electronic, săvârșind și infracțiunea de furt, fapte comise în stare de recidivăpostexecutorie.

( )

Astfel, în perioada de debut a activității infracționale, respectiv în cursul anilor 2003,2004, 2005 când s-au adoptat și s-au pus în practică metode mult mai dure de obținere a unor profituri substanțiale, grupul infracțional organizat avea ca scop infracțiunile de șantaj, înșelăciune, evaziune fiscalăși spălare de bani și din componența lui făceau parte, în afarăde Iordache  Dumitru și Jugănaru Ion, inculpații Dobrin Dumitru, Fiastru Constantin, precum și învinuiții Lăzăroiu Constantin, Dumitru Vasile, Păunoiu Ion.

De exemplu,  Iordache  Dumitru, Dobrin Dumitru și Lăzăroiu Constantin identificau victime pretabile la șantaj, de regulăoameni de afaceri care conduceau societăți comerciale profitabile, dar care într-un anumit moment aveau o problemăfinanciarăce necesita o soluție urgentă, că rora le acordau împrumuturi modice cu o dobândăexorbitantăcuprinsăîntre 15 și 25% pe lună, apoi procedau  în așa fel încât victimele săse afle în imposibilitate de a restitui împrumuturile și dobânzile aferente, mai ales că în multe cazuri, cu rigurozitate, le percepeau dobândăla dobândă, chiar și pentru o zi sau douăde întârziere. De fapt atunci când se apropia data scadenței, inclusiv în ziua respectivăinculpații și învinuiții erau de negăsit, atât fizic cât și telefonic, astfel încât victima săfie pusăîn situația de a nu putea plăti la data scadenței și apoi obligatăsăplătească dobândăla dobândă. Când sursele financiare ale victimei se epuizau, inculpații și învinuiții le constrângeau fizic și moral, combinând șantajul cu inducerea în eroare, deposedându-le astfel de apartamente, case, terenuri, autovehicule, utilaje, mărfuri, societăți comerciale etc.  Toate bunurile obținute prin  modalitatea descrisăanterior fie intrau în patrimoniul SC Adi și Antonio SRL Râmnicu Vâlcea, administratăîn fapt de Iordache Dumitru și în drept de Jugănaru Ion, fie erau  cumpărate fictiv în numele lui Fiastru Constatin, Păunoiu Ion, Florescu Constantin, Paloși Valerian, însăadevăratul lor proprietar era tot Iordache Dumitru. Tot în ideea împovărării victimelor, acestea erau determinate, prin mijloace de constrângere similare, și la încheierea unor documente prin care se instituiau debite pentru sume foarte mari de bani, în realitate nedatorate împrumutatorului din acte, întotdeauna un apropiat  sau membru al lui Iordache Dumitru. Fărăîndoialăcă pentru serviciile prestate membrii grupului erau recompensați cu un procent din valoarea bunurilor sau a sumelor de bani obținute în acest fel.

În anumite cazuri se proceda la înstrăinarea repetatăa imobilelor în așa fel încât victima sănu mai aibăposibilitatea săîși recupereze paguba și nici săapeleze la justiție, fie din teamă, fie că nu au pierdut chiar toată averea, așa cum s-a întâmplat cu părțile vătămate.

Mai târziu, respectiv în cursul anilor 2006-2007, modalitățile de operare utilizate de grupurile infracționale organizate conduse de Iordache Dumitru și Jugănaru Ion s-au diversificat și au că pătat rafinament, în sensul că au apărut informații noi de spălare de bani, de fraudare a bugetului de stat, de obținere a unor foloase din utilizarea sistemelor și programelor informatice și a instrumentelor de platăelectronică falsificate, furt, în condițiile în care au evoluat și acțiunile de șantaj și înșelăciune. În vederea realizării scopurilor grupurilor infracționale organizate, la acestea au aderat alți membri, în funcție de aptitudinile ori deprinderile fiecă ruia, cum ar fi inculpații Stancu Vasile, Mateescu Constantin  Gabriel, învinuiții Stancu Vasile Cosmin, Bălănoiu Augustin, Teodosescu Adreeas Mircea, Dura Constatin Cosmin, Florea Constatin Daniel, DuduialăManuela, Cîrciumaru Dan precum și făptuitorii Cornea Petrică , Oltean Ioan, Ceolmec Robert, Buhăcean Cristian, dar și alte persoane încă neidentificate sau cunoscute După nume ori poreclă(de exemplu – Ionuț, Petre etc.) care ocupăierarhia grupului eșaloanele doi sau trei și îndeplinesc rolul de executanți.

Plasarea banilor sau  a bunurilor obținute ilicit presupune transferul acestora de la destinatar, în scopul disimulării provenienței. ªtergerea urmelor are loc tocmai pentru a lăsa impresia că afacerea a fost legală, urmărindu-se ca, chiar dacă fapta a fost descoperită, aceasta sănu poatăfi probată. În sfârșit, integrarea sumelor de bani și a bunurilor obținute prin fraudă, șantaj, evaziune fiscalăși spălare se realizeazăprintr-o transformare, astfel încât săfie folosite fărăteama ca aceia care le manipuleazăsămai fie întrebați de proveniența lor, aceastărefolosire putând săse facă într-o aparentălegalitate.

Astfel, pentru bunurile înregistrate în contabilitatea SC Adi și Antonio SRL, dobândite prin șantaj și înșelăciune, pe lângă transformarea acestora sau a sumelor rezultate din astfel de activități nelegale în obiect al unor aparente operațiuni comerciale, se modificau indicatorii financiari ai firmei în favoarea inculpaților și învinuiților și în defavoarea bugetului consolidat al statului, s-au solicitat și s-au acordat rambursări de TVA de la DGFP Vâlcea de ordinul miliardelor (3,5-4 miliarde Rol). De asemenea, Iordache Dumitru împreunăcu Jugănaru Ion, DuduialăManuela. Cornea Petrică , Oltean Ion a elaborat un circuit al facturilor false, în sensul că acestea reflectăoperațiuni comerciale nereale, prin care sunt spălate sume de bani consistente și aduc venituri substanțiale SC Adi și Antonio SRL.

De exemplu, Iordache Dumitru  prin intermediul SC Adi și Antonio SRL administratăde Jugănaru Ion, și în calitatea sa de asociat la aceasta înregistreazăîn contabilitate facturi emise de societăți din județele Constanța, Brașov și Harghita, facturi ce nu reflectăoperațiuni economice reale. Pentru a da realitatea acestor operațiuni SC Adi și Antonio SRL  transmite contravaloarea facturilor la furnizor prin intermediul conturilor bancare. Banii sunt ridicați de persoane din anturajul lui Iordache Dumitru și aduși din nou la Rm. Vâlcea.

Persoanele care factureazădiverse utilaje, cauciucuri de dimensiuni mari, senile de buldozere sunt racolate de Cornea Petrucă , Vasea Mihăițăla Constanța și Oltean Ioan, zis Nae la Sibiu.

În majoritatea cazurilor pentru operațiunile de la Constanța, banii sunt trimiși înapoi la Rm. Vâlcea prin Frâncu Ion, zis Faraonu precum și facturile false.

Persoanele care administreazăsocietățile ce factureazăîși opresc un comision pentru serviciile prestate. Aceste facturi sunt înregistrate în contabilitatea SC Adi și Antonio SRL de contabila DuduialăManuela  care are cunoștință  despre nerealitatea operațiunilor economice. Aceste facturi sunt înregistrate în contabilitate și ulterior societatea a formulat cerere că tre DGFP Vâlcea de rambursare TVA. SC Adi și Antonio SRL avea de primit rambursare TVA în cuantum de 4 miliarde lei de la DGFP Vâlcea, bani pentru care a făcut cerere de rambursare. În momentul verifică rii stocurilor de că tre inspectorii financiari, stocurile de marfăexistau scriptic, însăfaptic nu, deoarece mai multe sortimente de materiale au fost folosite la construcția unei case.

Un circuit similar de facturi care reflectăoperațiuni fictive, creat  tot din inițiativa lui Iordache Dumitru, are ca scop disimularea operațiunilor tipice de că mătărie prin transformarea sumelor rezultate din acestea în rulaj specific operațiunilor comerciale. Astfel,  debitorii  persoane fizice sunt determinați săaccepte efectuarea plății de că tre Iordache Dumitru prin introducerea sumelor în cheltuielile societăților ai că ror reprezentanți sunt, în cele din urmăsumele respective fiind predate, prin intermediari, lui Iordache Dumitru.

Un alt scop urmărit prin întocmirea de falsuri este „confecționarea”  documentelor de proveniențăpentru bunuri obținute de Iordache Dumitru din alte surse ilicite. Astfel, inculpatul Iordache Dumitru a „comandat” sustragerea unor utilaje pentru exploatări forestiere, din zone slab supravegheate, bunuri care foloseau activităților desfășurate în cadrul societății în care este asociat.

Altăsursăde venituri o reprezenta frauda informatică , înșelăciunea, falsificarea instrumentelor de platăelectronică , la dosar existând nenumărate indicii temeinice potrivit că rora, sub coordonarea lui Iordache Dumitru și a asistentului său Jugănaru Ion, în primul eșalon, Stancu Vasile și Mateescu Constatin Gabriel, situați în eșalonul doi, învinuiții Stancu Vasile Cosmin, Bălănoiu Augustin, Teodosescu Andreeas Mircea, Dura Constantin Cosmin, Florea Constantin Daniel, Cîrciumaru Dan, dar și alte persoane încă neidentificate sau cunoscute După prenume ori poreclăcomit fraude informatice, înșelăciune, acceseazăfărădrept sisteme informatice sau falsifică instrumente de platăelectronică .

Pentru a dispune arestarea preventivăa unui inculpat în timpul urmăririi penale trebuie săfie întrunite în mod cumulativ condițiile prev. De art.143 CPP și dacă existăcel puțin unul din cazurile prev. în art 148 CPP.

Din cele ce preced rezultăindubitabil, pe de o parte că existăindicii temeinice sau chiar probe potrivit că rora inculpații au săvârșit infracțiunile grave ce constituie obiectul învinuirii, iar pe de altăparte  existăcel puțin trei cazuri care justifică aceastămăsură.  Astfel, inculpații au săvârșit mai multe infracțiuni, cea mai gravădintre ele fiind pedepsităcu închisoare de la 5-20 de ani și interzicerea unor drepturi, în condițiile în  care existăprobe ca lăsarea lor în libertate prezintăun pericol concret pentru ordinea publică . Cât privește aceastădin urmăcondiție, practica judiciarăa Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat pericolul concret pentru ordinea publică , fărăsăfie confundat cu pericolul social al infracțiunii poate fi analizat din perspectiva gradului de pericol social al infracțiunii săvârșite si al inculpaților.

Considerăm că aceștia prezintăun potențial criminogen ridicat, atât în raport cu persistența infracționalăde care dau dovadă, al antecedentelor penale pe care le au o parte dintre aceștia, cât și în raport cu răul aproape ireparabil pricinuit mai multor persoane fizice și juridice, dar și statului, ca entitate individualăși ca garant al valorilor sociale proteguite de lege.

Din actele dosarului se desprinde concluzia potrivit că reia prin modul lor de comportare, inculpații încearcă   săinstituie o altăordine socialăși noi reguli de conviețuire socială, altele decât cele dictate de stat.

Apoi, nu încape îndoiala că inculpații au exercitat și vor exercita presiuni asupra părților vătămate, în așa fel încât acestea sănu se adreseze organelor judiciare pentru repararea  drepturilor încă lcate.

În sfârșit, existădate suficiente că inculpații vor săvârși noi infracțiuni având în vedere că nimic din comportamentul lor nu lasăsăse înțeleagăcă manifestăintenția de a se opri din activitatea infracțională.

Motivația organizării unui grup în scopul comiterii de infracțiuni grave prezintăîn mare parte similitudini cu aceea din afacerile legale. Caracteristic criminalității organizate este înnoirea permanentăastfel încât  locul rămas liber prin anihilarea la un moment dat a unui nivel de vârf al grupării este luat de o alta, care a avut legături sub diferite forme cu cea anterioară. Este cunoscut faptul că unii membri ai  grupurilor din cauzăpendinte au avut legături cu alte astfel de grupări organizate care au fost desființate cu mai mult timp în urmă, în urma  cercetărilor  penale efectuate Față de acestea.

Deși majoritatea membrilor grupării nu au venituri substanțiale constante din activități declarate, aceștia beneficiazăde resurse materiale importante, obținute în urma săvârșirii infracțiunilor de șantaj, împrumut al unor sume de bani cu titlu de camătă, fraudarea unor cetățeni străini sau mijloace de evaziune fiscalăîn cadrul societăților deținute.

Astfel de societăți dispun de mai multe lichidități decât întreprinzătorii legali, pe care îi țin sub control prin intermediul șantajului și al violențelor.

Pentru atingerea scopului,  inițial 2-3 persoane și-au creat un parteneriat  temporar, colaborând pentru a duce la împlinire scopul urmărit, adică acumularea unui câștig substanțial. Bunul mers al acestei activități a determinat permanentizarea parteneriatului, cooptarea de noi membri  și transformarea într-o grupare caracterizatăde o diviziune bine definităa atribuțiilor între membrii grupului care, sub comanda unui șef recunoscut, își folosesc diferitele aptitudini și cunoștințe într-un efort coordonat de a realiza sarcini dificile și profitabile.

Mijloacele întrebuințate de inculpați la comiterea faptelor, perioada îndelungatăde desfășurarea a activității infracționale și tendința de perfecționare a acesteia și de cooptare a altor membri ale că ror eforturi săsporească veniturile obținute în mod ilegal, exploatarea unei situații materiale dificile a unor persoane, încercarea de eludare a dispozițiilor exprese în domeniul financiar-fiscal în scopul producerii unor pagube însemnate bugetului de stat, faptul că inculpații întocmesc acte false pentru acoperirea activității infracționale a acestora și apeleazăla mijloace de constrângere psihică sau fizică , uneori recurgând și la forme grave de violență, sunt probe certe că lăsarea în libertate prezintăun pericol social concret pentru ordinea publică .

În ceea ce privește pericolul social concret, sunt incidente dispozițiile art.148 lit.f) Cod procedurăpenalăși când faptele genereazăun sentiment de insecuritate și revoltăîn rândul societății sau când este remarcatăfrecvența și amploarea unor astfel de fapte în anumite comunități  (J S1 București, Înch,16122/299/2006), ca și în cauza pendinte.

Totodată, instanța supremăa  statuat că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică nu trebuie făcutăabstracție de gravitatea faptei. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta și din însuși pericolul social al infracțiunilor comise de inculpați, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de că tre alte persoane în lipsa unei reacții ferme Față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

De asemenea, aceeași instanțăa apreciat că pericolul pentru ordinea publică nu este relevat numai de potențialul violent al inculpaților, care rezultăneechivoc în cauzădin mijloacele întrebuințate la comiterea faptelor și organizarea strictăa grupărilor, ci, între altele, de orice manifestare aptăa vătăma climatul social firesc, optim pentru funcționarea normalăa instituțiilor statului și respectarea drepturilor cetățenilor.(dp nr.210/2004, ÎCCJ)

În concluzie, reiterăm solicitarea de a se dispune arestarea preventivăa inculpaților pe o perioadăde 29 de zile, fiind întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri.

Față de inculpați s-a dispus măsura preventivăa reținerii pe o duratăde 24 de ore începând cu data de 06.07.2007, până la data de 07.07.2007.

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.