Acasă Arhiva Clanul Piele a ajuns în arest (I)

Clanul Piele a ajuns în arest (I)

Spectacolul arestării unor vâlceni acuzați de comiterea a nu mai puțin de 8 infracțiuni grave a luat sfârșit. Peste 130 de lucrători de poliție au scotocit în 19 locații existența probelor care săpoatădovedi organizarea, constituirea, aderarea și sprijinirea unui grup organizat, presupus a fi condus de Adrian Iordache – zis Piele. Scenariștii acțiunii de urmărire, prindere și arestare a învinuiților Adrian Iordache, Ion Jugănaru, Constantin Fiastru, Vasile Stancu, Constantin Gabriel Mateescu, Constantin Lăzăroiu și Dumitru Dobrin și-au botezat munca de investigare și anchetare sub sintagma „Operațiunea SKIN”. În sarcina arestaților s-au reținut comiterea infracțiunilor de șantaj, evaziune fiscală, înșelăciune, spălare de bani, fraudarea bugetului de stat, fals în înscrisuri sub semnăturăprivată, infracțiuni electronice (utilizarea sistemelor și programelor informatice și a sistemelor de platăfalsificate și furt calificat). Așa cum am promis cititorilor noștri, în fiecare număr al ziarului vom publica declarații și alte probe existente la dosarul cauzei, din dorința de a informa corect și la timp opinia publică . Prezentăm, în premieră, denunțul celui considerat principala victimăa „clanului” – Radu Voinescu – patronul firmei „Voinescu SRL”, din comuna Pietrari, județul Vâlcea. În numărul viitor veți putea citi acuzația denunță torului Dan Marius Mihai – zis Marius Îiganul și a concubinei acestuia Gabriela Mihai. Ambii denunță tori, angrenați în mari afaceri, s-au dovedit manageri inabili și pentru salvarea firmelor înglobate în datorii (la bănci sau la creditori) s-au împrumutat de mai multe ori la Adrian Iordache, fiind în cunoștințăde cauzăde condițiile impuse la acordarea creditelor. Tot în premierăveți putea vedea aici schema „caracatiței infracționale”, schemăîntocmităde procurorul de dosar, în baza denunțului făcut de Radu Voinescu.


 

Declarația lui Radu Voinescu, datăîn 17.05.2007

 

     În cursul anului 1994 am înființat SC Voinescu SRL, cu sediul în Rm. Vâlcea, str. Calea lui Traian nr. 183, bl. 15, sc. F, ap. 5, societate al că rui administrator și asociat unic am fost eu până în 16.12.2004. Societatea comercialăavea ca obiect de activitate în principal construcții civile și drumuri, iar în secundar o paletălargăde activități, inclusiv operațiuni comerciale.

până săintru în contact cu gruparea condusăde Iordache Adrian Dumitru zis Piele, activitatea în cadrul societății comerciale se desfășura în condiții optime, în sensul că obțineam profit, având o cifrăde afaceri rezonabilă. De altfel, SC Voinescu SRL, în perioada 2000-2003 a fost premiatăîn cadrul clasamentelor care se făceau în județul Vâlcea de că tre Camera de Comerț și Industrie. Infrastructura societății comerciale era alcă tuităîn principal dintr-o stație PECO din comuna Pietrari, județul Vâlcea, o secție de cherestea situatăîn aceeași comună, precum și din mai multe utilaje și autovehicule cu care efectuam transporturi, respectiv cisterna pentru combustibil, camion, autobasculantă, semiremorcă cu capacitate 30 tone, două autotractoare TIR, trolii de transport, bascule, autogredere, încă rcă toare frontale, vibrocompactor, două autoutilitare, motocompresor, cifa de beton, strunguri, freze, polizoare etc.

      SC Voinescu SRL avea deschise conturi bancare, în special la Banca BRD, sucursalele Vâlcea și Govora.

Îmi amintesc că în primăvara sau vara anului 2002 SC Voinescu SRL s-a înscris la o licitație și pentru a avea șanse de câștig trebuia săplătesc în scurt timp toate taxele și impozitele firmei, așa încât săîndeplinesc condițiile de participare la licitație. În același timp, cunoșteam faptul că Lăzăroiu Constantin, zis Cristi din Govora, acordăîmprumuturi, de regulăîn valută, pentru care percepea dobânzi exorbitante și am decis săîi cer acestuia o sumăde 5.000 USD cu titlu de împrumut în ideea că o săfiu în măsurăsărestitui banii cu dobândărepede. Cunoșteam faptul că un alt patron din comuna Păușești Otăsău, respectiv Covercă Virgil, împrumuta bani cu dobândăde la Lăzăroiu Constantin. Menționez faptul că în aceea perioadă eu nu îi cunoșteam pe Iordache Adrian Dumitru și Dobrin Dumitru sau pe alți membri ai grupării.

     Așadar, în luna mai sau iunie a anului 2002 am împrumutat de la Lăzăroiu Constantin suma de 5.000 USD, fărăsăîntocmesc un înscris în acest sens, stabilind de comun acord o dobândăde 15% pe lună. Acesta mi-a spus înaintea acordării împrumutului că se duce la Rm. Vâlcea la o anumităpersoanăpentru a lua banii respectivi. Îmi amintesc că deplasarea spre Rm. Vâlcea și înapoi la Govora, unde trebuia sădepun banii la BRD Govora, am efectuat-o cu autoturismul meu. Acest împrumut l-am restituit într-o lunăși două zile, întâlnirea între mine și Lăzăroiu Constantin având loc în parcarea de lângă restaurantul VFM din zona de nord a municipiului Rm. Vâlcea.

     Apoi, contrar convenției, Lăzăroiu Constantin mi-a impus săîi plătesc o dobândăde 25% sub motivația că relațiile „de afaceri” dintre noi sunt la început și După mai multe împrumuturi dobânda o săscadăpână la 15%. Totodată, Lăzăroiu Constantin mi-a calculat inclusiv cele două zile care depășiserăplata dobânzii. În aceste împrejurări, Lăzăroiu Constantin mi-a propus săîl prezinte pe Iordache Adrian Dumitru și pe Dobrin Dumitru care se aflau în sala Restaurantului VFM, însă eu nu am acceptat propunerea lui. El mi-a motivat această propunere sub pretextul că o parte din suma împrumutatăprovenea de la aceste două persoane. Așadar am restituit întregul împrumut, inclusiv dobânda de 25% corespunzătoare unei perioade de o lunăși două zile. Dacă aș fi depășit data plății, dobânda s-ar fi majorat și lucrul acesta îmi dăuna, așa cum de altfel s-a și întâmplat mai târziu, uneori din motive neimputabile mie, așa cum voi arăta în cele ce urmează. Menționez că în paralel, eu eram beneficiarul unei linii de credit în valutăla BRD, iar în cursul lunii mai 2003, banca mi-a impus săachit diferența de curs valutar, în cuantum de aproximativ 50.000 euro, ceea ce a determinat firmei mele SC Voinescu SRL un blocaj financiar.

     În aceste condiții am fost constrâns săapelez din nou la Lăzăroiu Constantin, cu care m-am întâlnit în cursul lunii iunie 2003 în orașul Băile Govora, de la care am împrumutat suma de aproximativ 10.000 USD, stabilind cu acesta o dobândăde 20% pe lună. Declar că am acceptat această dobândăîmpovorătoare, întrucât firma obținea profit și urma săîncasez diferite sume de bani cu titlu de creanțe. În împrejurările în care am primit banii cu titlu de împrumut de la Lăzăroiu Constantin nu erau de Față alte persoane și nici nu am dat vreun înscris sub semnăturăprivată. Totodată, Lăzăroiu Constantin mi-a spus că banii pe care mi-i dăsub formă de împrumut nu provin de la el, de la Iordache Adrian Dumitru sau de la Dobrin Dumitru, ci sunt banii unor polițiști și ai unor inspectori de la DGFP Vâlcea, lor revenindu-le un procent de numai 5% din dobândă.

Este posibil ca Lăzăroiu Constantin săfi spus adevărul, în parte, sau săspunăacest lucru sămotiveze faptul că îmi percepea o dobândăexorbitantă. Când s-a împlinit scadența, După exact o lună de la data împrumutului, l-am că utat pe Lăzăroiu Constantin pentru a-i plăti cel puțin dobânda, însă acesta a refuzat săprimească banii, sub pretextul că împrumutul provine de la Iordache Adrian Dumitru zis Piele care era plecat în străinătate și acesta din urmăcunoștea mai bine cât datoram efectiv.

     La următoarea scadențădin luna august 2003 m-am întâlnit din nou cu Lăzăroiu Constantin pentru a-i plăti dobânda pe două luni în cuantum de 4000 USD După cum credeam eu. După câteva discuții telefonice purtate de Lăzăroiu Constantin cu Iordache Adrian Dumitru, aceștia mi-au impus săle plătesc suma de 4.400 USD, incluzând astfel dobânda corespunzătoare lunii iulie în cuantumul împrumutului și calculând contrar celor convenite dobândăla dobândă. Îmi amintesc că în primăfazăi-am spus lui Lăzăroiu Constantin că nu accept săreturnez împrumutul în aceste condiții decât cele stabilite la început, împrejurare cu care acesta a invocat autoritatea lui Iordache Adrian Dumitru, făcând referire mai ales la metodele agresive pe care le poate folosi acesta împotriva mea și alor mei. În perioada 04-14.09.2003, la inițiativa soției mele, Voinescu Maria, am plecat într-o excursie în Turcia, așa încât în perioada respectivăam fost în imposibilitatea de a ține evidența strictăa plăților ce trebuia săle efectuez prin intermediul băncii. Așa s-a întâmplat că un furnizor al SC Voinescu SRL a introdus prin circuitul bancar un CEC emis de firma mea în cuantum de aproximativ 500.000.000 lei, pentru care exista o acoperire de aproximativ 200.000.000 lei. Banca ce urma săefectueze plata din disponibilul SC Voinescu SRL se afla tot la BRD – Sucursala Govora.

     Pentru că măaflam în excursie în Turcia, l-am sunat pe Lăzăroiu Constantin, că ruia i-am cerut un nou împrumut de 11.000 USD cu dobândă, el fiind acela care a dus direct banii la BRD – sucursala Govora. Datorităfaptului că aveam plăți de făcut la bancă , așa cum am arătat anterior și că Lăzăroiu Constantin, împreunăcu Iordache Adrian Dumitru și Dobrin Dumitru, pe care i-am cunoscut între timp, nu mi-au impus săplătesc datoria și nici măcar dobânda, eu, până în luna decembrie 2003, nu le-am dat acestora nici o sumăde bani. În luna decembrie, Iordache Adrian Dumitru, dar și Lăzăroiu Constantin, mi-au solicitat în mod insistent fie săplătesc dobânda, fie sătransfer în proprietatea lor un bun de valoare. Trebuie făcutăprecizarea că , în această lună, După calculele lui Iordache Adrian Dumitru valoarea totalăa datoriei compusădin împrumut și dobândăse ridica la 50.000 USD.

     Pe lângă consecvența cu care mi se formulau aceste cereri, membrii grupului au început săîmi adreseze amenințări mai mult sau mai puțin directe, Iordache Adrian Dumitru îmi recomanda sănu măpun cu ei pentru că voi pierde, iar Dobrin Dumitru m-a amenințat în mod direct că potrivit metodei lor măvor lega cu capul în jos de un arbore într-o pădure, unde măvor bate o noapte întreagă, iar a doua zi dimineața le voi da tot ce vor ei. Aceste amenințări mai mult sau mai puțin voalate mi-au creat o stare de teamă, în urma că reia am și acționat ulterior.Datorităacestor motive am fost constrâns sătrec proprietatea imobilului situat în Rm. Vâlcea, str. Republicii, bl. F3, sc. A, ap. 2, imobil proprietatea SC Voinescu SRL, grupării conduse de Iordache Dumitru, astfel contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat în data de 23.12.2003 la Biroul Notatului Public Mitroi Maria, între mine ca reprezentant al SC Voinescu SRL și Fiastru Constantin din orașul Horezu, jud. Vâlcea, cu privire la care am înțeles că ar fi un apropiat de-al lui Iordache Dumitru.

     Apartamentul respectiv a fost evaluat la suma de 10.000 USD, reprezentând dobânda ce am plătit-o în acest sens în decembrie 2003 lui Iordache Dumitru și colaboratorilor acestuia. Menționez că nu am încasat prețul apartamentului, ci doar l-am transferat în patrimoniul grupării conduse de Iordache Dumitru. Îmi amintesc de asemenea faptul că m-a surprins că o altăpersoană, respectiv Fiastru Constantin, figura în contractul de vânzare-cumpărare cu calitatea de cumpărător, și nu Iordache Dumitru, că reia îi datoram bani, însă acesta mi-a spus că apartamentul este destinat sorei lui ce era plecatăîn Italia. Fiastru Constantin a fost adus la Biroul Notarial Public Mitroi din orașul Horezu de Paloși Valerian cu auto marca Audi A6, știam persoana pe care o recunosc După fotografie. De fapt, eu știam că valoarea creanței ce urma săo restitui grupării era de 50.000 USD pentru ca mai târziu, așa cum voi detalia în cele ce succed, membrii grupării mi-au impus că în acest cuantum nu au fost incluși cei 11.000 USD luați de la Lăzăroiu Constantin. Așa cum aveam sămăconving mai târziu, membrii bandei practicau în cazul meu o strategie de naturăsămăîmpovăreze și mai mult datoria în sensul că atunci când încercam săplătesc o așa-zisădatorie unuia dintre ei impuneau că mai trebuie săfac plăți asemănătoare și pentru celelalte persoane din componența grupului.

     După ce am pierdut apartamentul în condițiile arătate, am decis săplătesc întreaga datorie ce o aveam Față de gruparea Iordache Dumitru care se ridica la 50.000 USD. Astfel, în cursul lunii ianuarie 2004 am împrumutat de la Văleanu Ovidiu, din Rm. Vâlcea, str. Calea lui Traian, bl. 13, sc. B, ap. 1 suma de aproximativ 420.000.000 lei, a că rei valoare am garantat-o cu un apartament ce aparținea SC Voinescu SRL, situat în Rm. Vâlcea, str. Calea lui Traian nr. 183, bl. 15, sc. F, ap. 8. Pentru a evita complicațiile, am stabilit împreunăcu cumpărătorul sănu institui ipoteca pe apartament, ci săîncheiem un contract de vânzare-cumpărare ce urma săfie spart la rambursarea împrumutului, în cursul aceleiași luni.

     Întrucât rezilierea contractului de vânzare-cumpărare m-ar fi costat enorm  și pentru că la sfârșitul lunii ianuarie 2004 nu am fost în stare sărestitui împrumutul de 420.000.000 lei lui Văleanu Ovidiu, am convenit săgăsesc eu un cumpărător pentru acest apartament, iar După vânzare acesta să-și încaseze datoria. Menționez că Văleanu Ovidiu a fost de bună-credință, întrucât nu a acceptat sub nicio formă sărămânăproprietarul apartamentului, ținând seama de faptul că eu nu am fost în măsurăsăîi restitui împrumutul, ci doar a intenționat săîși recupereze banii. Așa s-a ajuns ca Văleanu Ovidiu săvândăimobilul respectiv soților Rusnac Ilie și Lăcrămioara.

     Datorităoboselii și a faptului că rememorarea evenimentelor îmi produce o stare de disconfort, cât și datoritădorinței de a pune cât mai în ordine informațiile privitoare la comiterea faptelor de membrii grupării lui Iordache Dumitru Adrian, întrerup în acest moment declarația, urmând săo continui la o datăulterioară.

Declar, susțin și semnez declarația.(va urma)

 

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.