De la o zi la alta, se poate constata o radicalizare, extrem de periculoasă, a mesajului acelora care au puncte de vedere diferite de ale altora. Mi se pare că revăd începuturile anilor ’90, pe care le-am urât din tot sufletul. Retrăiesc aceeași atmosferăîncrâncenatăde comunism, de dinainte de alegerile din mai ’90. Atunci, de făceau acuzații gratuite, șoșonarii naivi și pensionarii din „servicii” – mai activi decât oricare, încercau săbage în mintea românilor furturile lui Coposu, dorința boierilor care au aterizat la Otopeni de a-și lua fabricile înapoi și să-i dea pe muncitori afarăetc. etc … „N-ați mâncat salam cu soia! Nu ați tremurat de frig cu noi!”, huuuooo, bandiților. Acum, nu-i altfel. Doar mijloacele sunt mai elevate. În lupta împotriva candidatului Traian Băsescu, pe lângă tradiționalii anti-occidentali, s-au mai aruncat și patru ONG-uri care îl acuzăpe acesta că urmărește fraudarea alegerilor, prin organizarea referendumului în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. „Prefraudare, fraudămorală, atac subliminal etc. etc” – au început sățipe alde Pârvulescu, de la Pro Democrația și Victor Alistar, primul fiu de general comunist și al doilea cercetat de ANI pentru fals în declarații și instigare la fraudă, indivizi tarați care acum pozeazăîn corifeii dreptății. „Alianța de la Grivco”, în disperare de cauză, a asmuțit maidanezii democrației, ca sălatre la lună. Mi s-a făcut așa o scârbă, de neredat. Ăștia sunt oameni tineri, netrăiți în comunism, dar au ajuns săaibăsufletul jegos rău de tot. Am trăit săo aud și pe asta, acuzație de furt, înainte de efectuarea furtului. Idioțenia a ajuns boalăcronică la noi: toată lumea se ferește de hoți și fiecare se teme că furăaltul mai mult decât el. „Onegiștii” șefi vorbesc despre o fraudare morală, folosind o expresie aiurea, neconformă cu lexicul românesc, frauda însemnând încă lcarea legii și moralitatea fiind cam greu de măsurat. ONG-urile aruncate în lupta contra candidatului Băsescu sunt apropiate coaliției PNL-PSD-PC-UDMR. Transparency International și Pro Democrația, prin șefii lor Victor Alistar și Cristian Pârvulescu, sunt cunoscuți ca fiind la remorca liberalilor. Transparency International își are reședința în sediul PNL, de pe bulevardul Magheru și Victor Alistar a făcut campanie PNL în toate ocaziile pe care le-a avut până acum. Cristian Pârvulescu a avut soția pe post de director în Guvernul Tăriceanu și, susținea, încă de pe atunci, pe Față , coaliția PNL-PSD-PC-UDMR, fiind nelipsit de la Antena 3. Prin aceste ONG-uri, coaliția de la Grivco vrea săoprească referendumul, pentru că le este frică de Traian Băsescu, intuind că acesta poate câștiga prezidențialele din primul tur. „Onegiștii”, lătrători politici, au lansat un nou termen care irităpe orice intelectual sau cunoscă tor al limbii române – prefraudare. Prefraudare? O noțiune interesantă… Adică un fel de prezumție de vinovăție, tradusăcam așa: nu știm sigur dacă o săfuri, dar, preventiv, te băgăm la pușcă rie. Indivizii ăștia cu barbăau serioase carențe de logică și, probabil, s-au inspirat din dreptul penal sovietic, acela care avea un singur articol… Cum rămâne cu „postfraudarea”, mult mai periculoasădecât „prefraudarea” și „fraudarea efectivă” la un loc? Poate ne explică vreun „onegist”. Dar, dacă se poate, de dimineață. Pe trezie! Din mai multe motive, vocea ONG-urilor nu trebuie luatăîn seamă. Ele nu au drepturi politice. Sfera lor de activitate este una socialăși nu politică . Este vorba de „hai săne aflăm în treabă”, sănu stăm, ci săarătăm lumii ce importanți suntem, ce putere avem noi. Tot felul de „fraude și prefraude”, visează mințile lor! În loc săținăcont de dorința electoratului care-și dorește în proporție de peste 80% acest referendum, ONG-urile luptătocmai împotriva celor pe care se laudăcă -i reprezintă. Pârvulescu este deja la al 3-lea mandat în funcție (ceea ce contravine legii), iar despre doamna Pippidi, nici nu mai are rost sădiscutăm. Este compromisămai de mult. Și din moment ce fiecare candidat are dreptul să-și expună, în campanie, dorințele și ideile referitoare la români și România, cu ce drept vor derbedeii ăștia, lipsiți de personalitate publică , să-i interzică lui Traian Băsescu dorința de a milita pentru un Parlament redus și unicameral? Geoanăvrea săzboare în lunăsau sădea câte 25.000 de euro celor ce se reîntorc în țară . Crin nici măcar nu știe ce vrea. Hunor vrea independența ținutului Secuiesc, iar Vadim vrea să-i împuște în piața publică pe politicieni. Cu ce sunt dorințele lui Băsescu mai „periculoase și mai criminale” decât ale contracandidaților săi? De cele patru ONG-uri, sigur, ați auzit. Cel puțin După nume. Mai ales că șefii acestora sunt mereu prezenți pe Antenele lui Felix, să-l înjure pe președintele Băsescu. Dar așa, de activitatea lor, în interesul populației, a auzit cineva, ceva? În ultima vreme? Săzicem, în ultimii doi ani? Ce-au făcut ei pentru populație? Ce-au făcut pentru drepturile omului? Ce poziții au luat când Olteanu – fără studii economice a fost numit vice la BNR sau când magistrații au încă lcat legea făcând greve și stabilindu-și singuri salariile? Ce-au făcut în toate cazurile în care parlamentarii interziceau Legii săse atingăde protejații partidelor? Văspun eu ce-au făcut. N-au făcut absolut nimic. Iar votul legat de referendum n-are absolut nimic de-a face cu votul pentru prezidențiale. Legătura pe care aceștia vor s-o facă între cele două voturi este de-a dreptul imbecilă. Ca și cum unii ca Ion Iliescu, Geoană, Patriciu, Antonescu ș.a., dacă vor vota la referendum, îl vor vota automat pe Băsescu. O aberație cât casa, nu-i așa? Iar maidanezii latră, latră, latră…
Romeo Popescu