VOCEA VALCII va prezinta, in premiera, motivarea hotararii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie
După mai bine de 75 de zile de când instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție a României trebuia săredacteze și sădepunăla Grefămotivarea sentinței pronunțate în „Dosarul Gutău-Dicu”, în sfârșit, acest lucru s-a petrecut. Pe fondul imaginii negative ce și-a creat-o Justiția țării noastre (a se reaminti arestarea judecă torului Florin Costiniu – șeful Secției civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție și iminența anchetării și a judecă torului Cristian Jipa, tot de la ÎCCJ, acuzați de DNA în dosarul senatorului că tălin Voicu) și stimulat de conferința de presă cu participare internaționalăce a avut loc săptămâna trecutăla Hotelul Radison, din București, organizatăde avocații condamnatului Mircia Gutău și familia sa, luni, 12 aprilie, dosarul penal cu hotărârea de condamnare a edililor Râmnicului a ieșit din cabinetele judecă torilor datorităcă rora cei doi au ajuns în penitenciarul Colibași.
Motivarea soluției de condamnare pronunțatăde cei doi judecă tori potrivnici adevărului cauzei, este deosebit de scandaloasă, o insultăla adresa probatoriului, în contrapondere cu motivarea academică susținutăde judecă toarea Ana Hermina Iancu, ce a făcut opinie separată, în sensul că a decis respingerea recursului formulat de DNA. În concluzie, procesul Gutău-Dicu, programat săfie judecat de un alt complet de judecatăla ÎCCJ, miercuri, 14 aprilie, va avea loc cu dosarul pe masăsi motivarea condamnării combătutătemeinic și cu argumente logice de avocații celor doi comndamnați. Am intrat în posesia motivării judecă torilor din completul anterior, cel care a pronunțat o sentințăilegalăși netemeinică , cu scorul de 2-1, pentru condamnare și facem eforturi pentru a transforma în formă electronică sentința redactatăpe 54 de pagini de hârtie. Ne anunțam cititorii că în cursul acestei zile vor putea afla gândirea și despre conștiința juridică a celor trei judecă tori amintiți.
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAÎIE Șl JUSTIÎIE SECÎIA PENALĂ
Decizia nr.273
Dosar nr. 698/57/2008
Ședința publică din 27 ianuarie 2010
Completul compus din: Ana-Hermina Iancu- Președinte
Alixandri Vasile- Judecă tor
Livia Doina Stanciu- Judecă tor
Magistrat asistent: Corina Vâlcea
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția NaționalăAnticorupție – Serviciul Teritorial Constanța a fost reprezentat de procuror Monica Danciu.
La 11 ianuarie 2010 s-a luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția NaționalăAnticorupție – Serviciul Teritorial Constanța împotriva deciziei penale nr. 39/P din 10 aprilie 2009 a Curții de Apel Constanța – Secția Penalăși pentru Cauze Penale cu Minori și de Familie. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din data de 11 ianuarie 2010, iar pronunțarea deciziei s-a amânat la 20 ianuarie 2010 și apoi, la 27 ianuarie 2010.
CURTEA
Asupra recursului de față; în baza lucrărilor din dosar, constatăurmătoarele:
Prin rechizitoriul nr.126/P/2006 din 27 iulie 2006 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția NaționalăAnticorupție – Secția de Combatere a Corupției, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților Gutău Mircea, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzutăde art.254 alin.1 C.pen. raportat !a art.6 din. Legea nr.78/2000 și Dlcu Nicolae, pentru săvârșirea complicității Ia infracțiunea de luare de mită, prevăzutăde art. 26 C.pen., raportat la art. 254 alin. 1 C.pen. și art.6 din Legea nr.78/2000.
******************************************************************************************************************
Din întregul care reprezintăhotărârea pronunțatăîn Dosarul Gutău – Dicu, prezentăm, acum, opinia separatăa președintelui completului de judecată, judecă tor Ana Hermina Iancu, în sensul respingerii, ca nefondat, a recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -Direcția NaționalăAnticoruptie – Serviciul Teritorial Constanța Secția Penalăși pentru Cauze Penale cu Minori și de Familie.
OPINIE SEPARATĂ
Cercetările în cauzăau avut la bazădenunțul din 28.06.2006 formulat de martorul Popescu Constantin împotriva inculpaților Gutău Mircia și Dicu Nicolae, pe care îi acuza de faptul că ar fi pretins și primit de la acesta suma de 5.000 EURO în vederea eliberării unui certificat de urbanism pentru terenul situat în str. Cerna nr. 6, județ Vâlcea, proprietatea SC ROVIMET SA, societate la care martorul denunțător era acționar majoritar. Denunțul formulat conținea o serie de precizări cu privire la împrejurările în care a avut loc remiterea sumei de bani și a motivelor care au determinat martorul denunțător săaccepte propunerea de a plăti o sumăde bani în schimbul obținerii certificatului de urbanism. Potrivit denunțului, martorul era interesat săridice pe terenul menționat o clădire cu mai multe etaje, edificarea respectivei construcții constituind și motivul pentru care achiziționase terenul de la fostul proprietar, Ionescu Radu. Premergător încheierii tranzacției, la data de 26.09.2005, vânzătorul obținuse un certificat de urbanism, semnat de inculpatul Gutău Mircia, care prevedea că pe respectivul teren se putea construi. După cumpărarea terenului, martorul s-a prezentat la primărie unde a depus o cerere în numele SC ROVIMET SA pentru eliberarea unui certificat de urbanism în vederea edifică rii unei construcții. De aceastădată, certificatul de urbanism eliberat de aceeași instituție și semnat de inculpat stabilea regimul tehnic al construcției cu o înălțime maximăde 2 nivele, fațăde 4 nivele cât se menționa în certificatul anterior, și cu un grad de ocupare a terenului, semnificativ redus. Fațăde condițiile restrictiv prevăzute în noul certificat de urbanism, martorul denunțător i-a cerut lui Toma Florin, director executiv la SC ROVIMET SA, săse deplaseze laprimărie și săpoarte o discuție cu inculpatul Gutău Mircia referitor la motivele care au determinat emiterea a 2 certificate de urbanism diferite pentru același teren. Potrivit relatărilor denunțătorului, răspunsul inculpatului a fost în sensul că terenul se afla în centrul orașului și că din acest motiv nu va aproba niciodatăridicarea unei construcții pe acel teren. Întrucât îl cunoștea personal pe inculpat, martorul denunțător s-a deplasat la biroul acestuia și în cadrul discuției purtate, în care îi cerea eliberarea unui certificat de urbanism în aceiași termeni cu cei prevăzuți în primul certificat emis pe numele fostului proprietar, inculpatul a lăsat săse înțeleagăcă în schimbul unui asemenea certificat, denunțătorul trebuie săplătească o sumăde bani.
Denunțătorul a precizat că inculpatul nu a indicat în concret ce anume sumăde bani urma a fi plătităîn schimbul certificatului de urbanism și că inculpatul ar fi lăsat la aprecierea sa cuantumul sumei de bani. De asemenea, s-a arătat că la discuția dintre denunțător și inculpat nu au asistat alte persoane, dar despre conținutul discuției au fost informați martorii Toma Florin și Preda Florin, angajați ai SC ROVIMET SA, pe care denunțătorul i-ar fi consultat sub aspectul cuantumului sumei de bani ce trebuia datăinculpatului pentru a obține eliberarea certificatului de urbanism. După ce a hotărât că putea da inculpatului suma de 5000 euro, denunțătorul l-a contactat telefonic pe inculpat, stabilind cu acesta o întâlnire la biroul său din primărie, în cursul aceleiași zile. În cadrul respectivei întâlniri, denunțătorul i-ar fi arătat inculpatului plicul cu suma de 5000 euro, iar acesta ar fi lăsat săse înțeleagăcă solicitarea denunțătorului va fi rezolvatăfavorabil. Plicul cu bani nu a fost reținut de inculpat, ci predat de denunțător viceprimarului Nicolae Dicu. Cu privire la acest fapt, denunțătorul arăta că inculpatul îi ceruse săpredea plicul cu bani viceprimarului întrucât acesta avea cunoștințădespre înțelegerea lor și că aștepta în acest sens în biroul său. Plicul cu bani a fost predat de denunțător viceprimarului. În aceeași împrejurare, viceprimarul i-ar fi spus denunțătorului că , în continuare, va discuta numai cu el despre eliberarea certificatului de urbanism și că respectiva procedurăse va întinde în timp întrucât, fiind vorba: de edificarea unei construcții într-un alt regim de înălțime, era necesarămodificarea planului urbanistic zonal. Faptul remiterii sumei de bani ar fi avut loc în cursul lunii aprilie 2006. În perioada următoare, între denunțător și viceprimar a mai avut loc o întrevedere, în care denunțătorul ar fi fost informat decă tre viceprimar că suma de 5000 euro era insuficientăși că aceasta trebuia înmulțităcu 10. Potrivit susținerii denunțătorului, răspunsul dat de viceprimar a venit în contextul în care întrebase dacă suma de 5000 euro era suficientăpentru obținerea certificatului de urbanism. Cu privire la aceastăpretenție, denunțătorul nu a exprimat un răspuns ferm. În continuat, se arăta că denunțătorul a intrat în posesia copiei planului urbanistic zonal deținut de primărie și a constatat că primul certificat de urbanism fusese eliberat fostului proprietar cu respectarea întocmai a condițiilor prevăzute de planul urbanistic zonal. Ca urmare, a considerat că este cazul săsolicite explicații de la primar.
ATENTIE! – ce citiți mai jos nu s-a întâmplat niciodată(n.r)
În acest sens, denunțătorul s-a deplasat la biroul inculpatului, dar nu singur, ci însoțit de Toma Florin și Preda Florin, că ruia i-a făcut cunoscutănemulțumirea sa, iar inculpatul, vădit nemulțumit la rândul său, l-a îndrumat săformuleze o nouăcerere. După aceastăîntâlnire, denunțătorul a depus o nouăcerere în numele SC ROVIMET SA, cerere soluționatăînsăîn condiții și mai restrictive decât cele prevăzute în certificatul de urbanism din 23.12.2005.
Certificatul de urbanism în discuție a fost eliberat la 28.06.2006, datăla care s-a formulat și denunțul în cauză. În ziua premergătoare eliberării certificatului, denunțătorul s-ar fi prezentat în biroul viceprimarului și ar fi aflat de la acesta că respectivul act nu va fi emis în concordanțăcu prevederile din plănui urbanistic zonal, fapt: 03 i-a determinat pe denunțător săsolicite viceprimarului restituirea sumei de bani. Modalitatea de restituire a sumei de bani urma a fi convenităde denunțător și viceprimar, stabilind în acest sens săse contacteze telefonic, ulterior. La data de 30.06.2006, denunțătorul s-a deplasat la biroul viceprimarului Dicu Nicolae pentru a-și cere scuze; referitor la solicitarea de restituire a sumei de bani și, întrucât societatea sa deținea în coproprietare și un alt teren în suprafațăde 420 mp situat pe str. Gabriel Stoianovici din orașul Râmnicu Vâlcea, i-a propus viceprimarului ca suma de 50.000 euro, solicitatăinițial pentru primul teren, săîi fie datăacestuia și primarului Mircia Gutău, în schimbul obținerii într-un termen scurt a certificatului de urbanism pentru terenul în suprafațăde 420 mp. Potrivit afirmațiilor denunțătorului, propunerea sa a fost acceptatăde viceprimar. Despre aceastăînțelegere și termenii în care a avut loc se face mențiune în declarația denunțătorului din 3.07.2006, ulterioarăînregistrării denunțului la DNA. Pe baza denunțului si a declarației ulterioare a fost autorizatăînregistrarea audio-video a convorbirilor și imaginilor în mediul ambiental și convorbirile telefonice dintre denunțător și inculpați. Au fost înregistrate astfel discuțiile dintre denunțător și viceprimar din 4.07.2006, precum și cele din 6.07.2006 când a fost organizatăși acțiunea de prindere în flagrant a viceprimarului Dicu Nicolae cu suma de 20.000 euro primităde la denunțător. De asemenea, a fost interceptatăconvorbirea telefonică r din 6.07.2006 dintre denunțător și inculpatul: Mircia Gutău și înregistratăaudio-video discuția din mediu ambiental purtatăîntre aceleași persoane, în biroul inculpatului, imediat După realizarea flagrantului. Pe baza elementelor rezultate din aceste înregistrări, a denunțului și declarațiile denunțătorului, precum și a declarațiilor inculpaților și a celorlalte persoane audiate în cauză, angajați ai SC ROVIMET SA si Primăriei Râmnicu Vâlcea, s-a dispus trimiterea în judecatăa inculpaților Gutău Mircia șiDicu Nicolae sub acuzația infracțiunii de luare de mităprevăzutăde art. 254 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și respectiv, complicitate la aceastăinfracțiune. În sarcina inculpatului Gutău Mircia s-a reținut că , în calitate de primar al orașului Râmnicu Vâlcea, a pretins, în perioada aprilie-iulie 2006, de la denunțătorul Popescu Constantin, atât direct, cât și prin intermediul inculpatului Dicu Nicolae, suma de 50.000 euro, redusăulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuțiilor sale de serviciu, respectiv emiterea unui certificat de urbanism în condițiile solicitate de persoana interesată.
Pentru inculpatul Dicu Nicolae s-a reținut că , în aceeași perioadă, prin explicitarea solicitărilor, l-a ajutat pe inculpatul Gutău Mircia săpretindăde la denunțător suma de 50.000 euro, redusăulterior la 40.000 euro, în scopul îndeplinirii unui act ce intra în sfera atribuțiilor de serviciu ale autorului infracțiunii și că a și primit pentru sine și pentru autorul infracțiunii suma de 25.000 euro de la denunțător. Atât în timpul anchetei la procuror, cât și în cursul judecă ții la prima instanțăși în apel, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor, susținând că sunt nevinovați și că probele administrate în cauzănu demonstreazăacuzația de mităformulatăîmpotriva lor. A fost, de asemenea, contestatăvalabilitatea actelor de urmărire penalăefectuate în etapa investigațiilor preliminare la procuror. După ce a administrat probele cauzei și a analizat înregistrările convorbirilor purtate între denunțător și inculpați, inclusiv cele obținute în cadrul acțiunii flagrante, prima instanțăa dispus achitarea inculpaților. Soluția instanței s-a întemeiat pe constatarea că probele administrate în cauzănu confirmau starea de fapt menționatăîn rechizitoriu. Concluzia exprimatăde instanțăa fost rezultatul interpretării faptelor cauzei în corelație cu dispoziția legalăce sancționeazăinfracțiunea de luare de mită. S-a arătat în acest sens că situația premisăa infracțiuni de luare de mităconstăîn prealabila existențăa unui serviciu de funcționeazăîn cadrul unei organizații din cele prevăzute la art. 145 din Codul penal, serviciu cu competențăde a efectua acte de felul aceluia care ocazioneazăluarea de mită. De asemenea, este necesar ca în cadrul acelui serviciu săîși desfășoare atribuțiile funcționarul care comite luarea de mită. Tot referitor la situația premisă, s-a arătat că este deopotrivănecesarăInvestirea funcționarului, prin serviciul al că rui salariat este, cu o solicitare, de regulă, scrisă, din partea interesatului. S-a arătat că , în lipsa unei astfel de învestiri, funcționarul nu este ținut săefectueze un act de serviciu, neavând calitatea de subiect activ al infracțiunii. Pe baza precizărilor procurorului de ședințăde la termenul din 2.08.2006, s-a reținut că actul de serviciu în legătură cu care formulase acuzația de mităîmpotriva primarului îl constituia eliberarea certificatului ele urbanism pentru terenul din str. Gabriel Stoianovici nr. 3. Ori, cu privire la acest teren nu se formulase nicio cerere în cauzăde că tre martorul denunțător sau altăpersoanădin cadrul SC ROV1MET SA, anterior punerii sub acuzare a inculpaților.
ATENTIE!
A rezultat că cererea de eliberare a certificatului de urbanism pentru terenul în discuție a fost depusăla primărie la data de 1.08.2006 și soluționatăla 31.08.2006. Cu privire la acest fapt, declarația martorului denunțător din cursul judecă ții era inexactăîntrucât menționa că s-ar fi formulat cerere înainte de arestarea inculpaților. Nesinceritatea martorului Popescu Constantin a fost reținutăde instanțăși în ceea ce privește relatările făcute în legăturăcu conținutul discuției dintre acesta și viceprimar, din 30,06.2006.
Potrivit declarației inculpatului Dicu Nicolae martorul îl vizitase la birou pentru a-i cere lămuriri în privința obținerii certificatului de urbanism pentru zona din strada Stoianoviei, lămuri pe care inculpatul urma săle obținăla rândul său de la direcția de specialitate și de la primarul Gutău Mircia, sens în care avea nevoie de copia contractului de vânzare-cumpărare pentru teren; ca urmare, a convenit cu martorul ca respectivul act să-i fie adus la birou, ceea ce s-a și întâmplat în ziua de 3.07.2006, când a fost că utat în acest sens de martorul Toma Florin. Martorul în cauzăa confirmat predarea actului că tre inculpat. Pe baza acestor elemente, s-a concluzionat că despre intenția martorului Popescu Constantin de a obține în perspectivăun certificat de urbanism pentru terenul din strada Stoianovici nu avea cunoștințădecât viceprimarul și martorul Toma Florin, angajatul SC ROVIMET SA, care îi adusese inculpatului contractul de vânzate-cumpărare cu privire la teren.
Tot astfel, s-a constatat că între martorul denunțător și inculpatul Gutău Mircia nu a existat nici o discuție în legăturăcu certificatul de urbanism pentru terenul din strada Stoianovici. În aceste condiții, s-a arătat că inculpatul Gutău Mircia nu avea pentru cesăpretindăsau săprimească bani sau alte foloase de la denunțător, nici direct, nici indirect, prin intermediul viceprimarul lipsind cu desăvârșire actul ce fi intrat în sfera atribuților sale de serviciu.
Din acest motiv, s-a considerat că fapta reținutăîn sarcina inculpatului Gutău Mircia nu există. În plus, s-a arătat că și în situația în care s-ar considera că pentru existența infracțiunii de luare de mitănu era necesarădepunerea cererii scrise de că tre denunțător, tot nu putea fi reținutăîn sarcina inculpatului săvârșirea faptei de care a fost acuzat, având în vedere probatoriul administrat, cu referire specialăla înregistrarea audio-video a dialogului dintre denunțător și inculpat din 6.07.2006, înregistrare ce constituia principala probăîn incriminarea inculpatului. Instanța a constatat că din respectiva înregistrare rezulta practic refuzul categoric alinculpatului Gutău Mircia la tentativa denunțătorului de a-i oferi mita, refuzul fiind accentuat prin semnul exclamării, menționat în nota originalăde redare a dialogului dintre denunțător și inculpat, După rostirea cuvântului NU de că tre inculpat. Acuzarea a susținut că negația rostităde inculpat în momentul referirilor la mităfăcute de denunțător nu avea semnificația unui refuz, gesturile făcute concomitent de inculpat, având de fapt o conotație aprobativă. Instanța nu a găsit însăcă interpretarea acuzării era neapărat corectă. S-a menționat că a considera că NU înseamnăDA este o interpretare contrară”semnificației” lingvistice și că pe o asemenea bază, fărăsuport probator concret, nu se poate dispune condamnarea unei persoane. De asemenea, s-a arătat că nici gesturile de ridicare a mâinii făcute de inculpat După rostirea negației nu pot fi interpretate ca având semnificație aprobativă, gestul inculpatului putând semnifica deopotrivăîn context și încheierea dialogului. S-a mai arătatde că tre instanțăcă întreaga acuzare nu avea la bazădecât presupuneri și interpretări eronate. A fost subliniatăîn acest sens starea de fapt menționatăîn rechizitoriu care făcea referire la presupusa înțelegere prealabilăcare ar li existat între inculpați, înțelegere nedovedităînsăde nici un mijloc de probă, și la nemulțumirea denunțătorului care nu obținuse certificatul de urbanism pentru terenul din strada Cerna în condițiile pe care ie-ar fi dorit acesta, iar, în final, se concluziona că mita viza de fapt obținerea certificatului de urbanism pentru imobilul din strada Stoianovici. Lipsa de temeinicie a acuzațiilor a fost evidențiatăde instanțăși:în raport de faptul că pretinsa înțelegere dintre inculpați fusese susținutăprin reliefarea de că tre inculpatul Gutău Mircia a dificultăților pe care le avea de întâmpinat denunțătorul în obținerea certificatului de urbanism pentru imobilul din strada Cerna, pentru ca apoi așa-zisa mităsăfie invocatăîn schimbul eliberării certificatului de urbanism pentru terenul din strada Stoianovici, în condițiile în care cu privire la acel teren nu se depusese nici măcar o cerere iar denunțătorul dorea doar obținerea unor informații în legăturăcu condițiile pe care trebuia săle îndeplinească în vederea eliberării certificatului, dorințăpe care a exprimat-o în fața inculpatului Dicu Nicolae, că ruia i-a și trimis contractul de vânzare-cumpărare spre observare. S-a reținut de că tre instanțăcă din probele administrate în cauzărezulta doar faptul că cei 2 inculpați se cunoșteau de mai mulți ani, având mai degrabăca relație profesionalădecât de prietenie.
Referirile inculpatului Dicu Nicolae la relația sa cu inculpatul Gutău Mircia, în cadrul dialogului ambiental avut cu denunțătorul, la 6.07.2006, în care se menționa că inculpații se cunosc de ani de zile, că s-au că lit împreunăși că viceprimarul îi adusese la cunoștințăprimarului doleanța denunțătorului de a obține niște informații cu privire la condițiile pe care trebuia săle îndeplinească în vederea eliberării unui certificat de urbanism, au fost apreciate de instanțăca neavând forța probantăde a demonstra că între inculpați existase o înțelegere prealabilăcu privire la săvârșirea infracțiunii de care au fost acuzați. Sub acest aspect, a fost subliniatăconcordanța declarațiilor celor 2 inculpați, care au arătat fiecare că După discutarea problemelor de pe ordinea de zi din 5.07.2006, inculpatul; Dicu Nicolae i-a adus la cunoștințăinculpatului Gutău Mircia faptul că denunțătorul deținea un teren pe strada Stoianovici pe care intenționa săconstruiască un imobil cu 7 etaje, iar inculpatul Gutău Mircia n-a răspuns că în zona respectivăse putea construi conform planului de urbanistic zonal și cu acordul vecinilor. Ca urmare, s-a reținut că inculpatul Gutău a aflat despre imobilul din strada Stoianovici numai la data de 5.07.2006, iar pe respectivul teren se putea construi un imobil cu 7 etaje spre deosebire de terenul din strada Cerna, pe care nu se putea edifica o asemenea construcție decât prin modificarea planului urbanistic zonal, prin hotărâre a Consiliului Local.
De asemenea, a fost evaluatăcredibilitatea martorului denunțător în raport de actele si lucrările dosarului, reținându-se nesinceritatea declarațiilor și conduita tendențioasăa acestuia. Au fost menționate în acest sens declarațiile martorului prin care nega relațiile de prietenie cu inculpatul Dicu Nicolae, deși în baza acestor relații obișnuiau săîși acorde reciproc împrumuturi, conform declarațiilor martorilor DuduialăMarinela, Stănescu Gheorghe și Deodosie Filip, declarațile prin care susținea că pentru acordarea inițialăa sumei de 5.000 euro la primărie se consultase cu Toma Florin, angajat al firmei sale și om de încredere, susținere contrazisăînsăde martor și declarațiile prin care arăta că pentru imobilul din strada Stoianovici era depusăcerere de urbanism anterior arestării inculpaților, fapt de asemenea, contrazis de actele dosarului. În sprijinul concluziei exprimate cu privire la lipsa de credibilitate a martorului, a fost menționat și de instanță și de faptul că martorul negase că ar fi primit o sancțiune contravențională pentru edificarea unei construcții fără autorizație, aspect confirmat însă de martora.