Culele de la Măldărești, „mirese” cu mulți pretendenți
Cu aproape o lunăîn urmă, mai precis în ședința de Consiliu Local Măldărești din data de 13 aprilie a.c., binecunoscutul complex muzeistic din comunăa fost trecut în domeniul și proprietatea administrației locale. Așadar, toate cele trei obiective culturale de patrimoniu – Cula Greceanu (secolul XVIII), Cula Duca (1827) și Casa MemorialăI.G. Duca – au fost atribuite, administrației locale Măldărești. Potrivit primarului Ionel Dragu, inițiativa a fost luatăpentru a proteja mai bine și pentru a promova așa cum trebuie complexul muzeistic, „uitat și neglijat de turiști în ultimii 20 de ani”. Primarul spune că muzeul de la Măldărești ar trebui mult mai bine administrat, iar cel mai potrivit mod în care acest lucru ar putea fi realizat este acela de a trece complexul în domeniul public local. De partea cealaltă, salariații complexului muzeal îl acuzăpe primar de anumite interese, declarând că acesta are de gând săfacă importante restructurări.
„Salariați incompetenți, angajări pe criterii politice”
„Înainte de 1990, la muzeu veneau mii de turiști. Acum, dacă mai sosesc câțiva. De aici am tras concluzia că de vinăeste proasta administrație a acestui complex. El aparține de Muzeul Județean, care aparține la rândul său de Consiliul Județean, iar din punct de vedere artistic aparține de Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniu Național, care culmea, face parte din Prefectură. Așadar este un amalgam de instituții care ar trebui săprotejeze și săadministreze cât se poate mai bine aceste edificii istorice, reprezentative pentru întreaga țară . Se pare că nici una din aceste instituții enumerate de mine nu are nici un interes săscoatăcomplexul în Față , să-l facă din nou cunoscut. Nici nu au cum săfacă acest lucru, fiindcă oamenii angajați la cele trei obiective sunt incompetenți, nu au pregătirea necesară . Săvădau doar un exemplu. Restaurator al muzeului a fost angajat un individ, Dan Neamțu. Nu-i contest pregătirea pe care o are, probabil chiar a făcut ceva cursuri în domeniu, dar prin activitatea desfășuratăpână în prezent nu demonstreazăcă ar fi omul potrivit pentru acest complex muzeistic. Ca sănu mai vorbesc de Traian Îuglui, un bețiv notoriu, de domeniul trecutului. Acolo ne trebuie oameni noi, bine pregătiți, de specialitate, care săfie angajați în urma unui concurs serios, nu oricine, care habar nu are ce săle spunăturiștilor „, ne-a declarat primarul Ionel Dragu.
Acesta a afirmat răspicat că una dintre măsurile care vor fi luate în momentul în care culele vor fi preluate de Consiliul Local este aceea de a elibera din funcție o parte dintre angajații complexului, care nu-și justifică încadrarea, cheltuindu-se astfel, bani în plus pentru plata salariilor în loc ca aceștia săfie alocați pentru întreținerea complexului. „Este o măsurăacceptatăși aprobatăde Guvernul Boc. Noi de ce sănu o punem în practică , mai ales atunci când acest lucru este necesar? Vom reduce cheltuielile, iar banii necesari pentru întreținerea și administrarea muzeului vor veni din sponsorizări, proiecte și programe europene. În afarăde asta, pentru întreținerea spațiului verde vom folosi fie oameni de la ajutorul social, fie cei de la Legea 416”.
Primarul Ionel Dragu acuzăconducerea complexului că a făcut angajări ținând cont doar de culoarea politică a candidaților. „Marea mea supărare este că s-a politizat peste măsurăîntreaga activitate a culelor. Toți angajații de acolo, în număr de 10-11, sunt liberali convinși. Nu se ținea seama de calitățile profesionale ale omului, ci de culoarea sa politică . Trebuie musai săfie din PNL. Chiar vara trecutăau angajat două tinere, care, culmea, sunt tot membre ale Partidului Național Liberal. Eu știu foarte bine că I. Gh. Duca a fost un liberal de frunte al României, dar asta nu înseamnă că și echipa actuală, care lucreazăîn acest complex muzeistic săfie din aceeași formațiune politică . Consiliul Local a dezaprobat mereu aceste angajări. Ca sănu mai spunem că niciodatănu am putut avea un dialog constructiv cu cei de la muzeu, care efectiv au refuzat săstea de vorbăcu noi, motivând că nu avem nici un fel de competențăacolo”, a mai spus primarul Ionel Dragu.
Inițiativă”made in Italy”
Și pentru că a pus deja totul cap la cap, primarul are de asemenea un plan prin care crede că va scoate complexul muzeistic din anonimat și îl va face cunoscut în toată țara. „Am luat modelul După un oraș din Italia. Și acolo, administrația s-a luptat timp de doi ani până a intrat în posesia unui muzeu. Nu a fost deloc ușor. Nici pentru noi această preluare nu va fi floare la ureche. Dar, voi încerca sămediatizez așa cum trebuie acest complex unic în țară . Voi lua legătura cu mai multe agenții de turism în vederea promovării la nivel național a muzeului și a comunei Măldărești. Pe gratis. De asemenea, din forțe proprii, administrația localăva tipări pliante, broșuri și diferite materiale promoționale pe care le va răspândi în tot județul Vâlcea și nu numai. Vom încerca săaccesăm fonduri europene pentru reabilitarea acestor edificii istorice”, se mai laudășeful administrației din Măldărești. Chiar dacă este conștient că proiectul de hotărâre adoptat în data de 13 aprilie de că tre Consiliul Local va avea de înfruntat reacții potrivnice, primarul Ionel Dragu nu este deznădăjduit. Acesta așteaptădeocamdatămodificarea Legii 213, care va aduce schimbări majore la nivelul fiecă rei unități administrativ-teritoriale și asupra regimului juridic al proprietăților deținute de acestea. „O săvedeți că , în viitorul apropiat, nu va mai fi nevoie de Hotărâre de Guvern pentru luarea unei decizii necesare unei comunități. Va conta doar semnătura primarului”, spune șeful administrației locale. De asemenea, primarul de la Măldărești așteaptăși hotărârea consilierilor județeni, care, în cadrul unei viitoare ședințe, vor discuta și această propunere.
Cula Greceanu: cea mai veche din țară
Pe malul Luncavățului, lângă Horezu, în margine de pădure, așezatăcomod, ca pentru veacuri, cula neamului Maldăr scruteazădepărtările. Satul stăpitit în umbra ei. Pe că ile văzduhului își împart unul cu altul, istoria și legenda.
Primele cule, adică construcții fortificate de secol XVI, au fost puncte de pazăla vremuri tulburi. Locuințe citadele ale boierilor, culele au format o rețea de supraveghere în răsăritul Olteniei. Erau la aceea vreme singura variantăde apărare în fața incursiunilor turcești de la sud de Dunăre. Pe fir etimologic, e extras din turcă („kula” egal turn de apărare).
Moșia Măldăreștilor, renumiți pentru bogățiile lor, se întindea, în 1590, de la munți până la Dunăre. Era un loc foarte atractiv pentru hoardele tătare ce și-au purtat pe aici dorurile de cucerire.
Legenda spune că pe vremea lui Mihai Vodă, că pitanul Tudor Maldăr, fiul paharnicului Nan, a fost răsplătit de domnitor pentru vitejia sa cu întinderi de zeci de sate și cu sute de robi. Ultima „scoborâtoare” Maldăr, jupânița Eva, a fost umilităși jefuităde tâlhari; astfel a sfârșit într-o noapte a anului 1830. Fiicei sale, Maria, i-a revenit drept zestre la că sătoria ei cu Gheorghe Greceanu, moșia Măldărești, munții și cula. De atunci, moștenitorii culei vor fi Grecenii. Cula Greceanu a fost refăcutăpe vremea lui Constantin Brâncoveanu (exista un pridvor în stil arhitectural brâncovenesc), iar în 1936 Olga Greceanu, descendentădin neamul Măldăreștilor, a pictat, în paraclis, fresca strămoșilor săi.
Măldăreștii, loc de filmare pentru „Drumul oaselor”, „Trandafirul Galben” și” Iancu Jianu”
Intrarea în culăse face printr-o ușămasivăde stejar cu zăvoare și druguri de fier ce străpung zidurile. această poartăe singura cale de acces deși ușa ce duce la pivnițăe mult mai frumos construita (asta e una din ciudățeniile construcției) cu dimensiuni impunătoare care impun un aer senioral întregii fațade – așa încât oricine are falsa impresie că pe aici s-ar putea intra în culă.
Când reușeau sădoboare ușa masivă, dușmanii se pomeneau în fața unei gropi-pivnițăcu ziduri din că rămidăarsă; cele patru încă peri ale sale, aveau fiecare o destinație precisă: două pentru păstrarea băuturilor, o alta pentru scara ce urcă spre etaj; cea mai mică , imediat sub scară, era o ascunzătoare folosităîn caz de pericol. În zidul său, s-a descoperit recent un ascensor rudimentar ce duce până la un adăpost tainic, sus în turn.
Urmăriți până aici, boierii se salvau cu ajutorul unei scă ri mobile din sfoară. Nefericiții ce ajungeau acolo, își semnau condamnarea la moarte pentru că ploaia de gloanțe nu le mai lăsa nici o portițăde scă pare. Cea mai mare încă pere este sala cu divane, despărțite, După moda turcească , de măsuțe pe care e așezat ibricul de cafea și narghileaua boierească . Bolți ce se odihnesc pe pandantive ne întâmpinăîn odaia întunecoasăce poarta în ea tot trecutul Măldăreștilor. Sub bolți, Olga Greceanu, urmașa stăpânilor culei, a pictat fresce ale familiei Măldărescu; sursa sa de inspirație au fost portretele din paraclis aflate în biserica satului, înălțatăîn vremea lui VodăIpsilante. Tabloul votiv înfățișeazăîntreaga istorie a familiei.
După model sârbesc, un foișor crenelat în partea de jos – pentru a se putea trage în atacatori- lasăsăiasăprintre crăpăturile blocurilor de piatră, buruieni mirate și ele de fioroasa singurătate în care se găsesc. Îăranii satului, în care Măldăreștii au semănat înțelepciunea culeasăo viațăpovestesc că nu existămovilăde pământ de care sănu fie legat un cântec, o legendă, un nume de viteaz.
Impunătoare prin masivitatea zidurilor, „Cula Duca” a fost construităîn 1812 de Gheorghița Măldărescu, iar în 1907, un urmaș al Măldăreștilor i-a vândut clădirea lui I.G. Duca. 55 de ani mai târziu, văduva acestuia a donat-o statului. Casa a fost îmbogățităcu mai multe decorații interioare, realizate dintr-un fel de pastăpreparatădin var stins, praf de marmurăși praf de cretă. Adăugarea stucaturilor este o noutate pentru stilul arhitectural al culelor. Probabil că asta l-a atras în 1907 pe Ion Gheorghe Duca, jurist și ilustru om politic român, fost prim-ministru, săcumpere cula pentru familia sa. O astfel de construcție, întâlnitănumai în Oltenia și în Muntenia, are o frumusețe aparte. Inspiratădin stilul arhitectural popular, cula Duca păstreazăîncă izul începutului de secol al XX-lea. În 1912, După ce Duca s-a hotărât să-și construiască în apropiere o casăde vacanță, s-a ocupat personal de înfrumusețarea culei de la Măldărești. Cula Duca mai este încă înconjuratăde zidul inițial. În anii ’60, cula a fost complet restauratăși reamenajată.
Pretenții fărădovezi
Culele de la Măldărești, județul Vâlcea, au fost, pe parcursul timpului, râvnite de mulți pretendenți, care au solicitat retrocedarea clădirilor și a terenului aferent. După ce, în 2003, a fost respinsăo cerere de retrocedare a monumentului istoric „Cula Duca”, depusăde bucureșteanul Radu Roșca, care s-a recomandat drept fiul lui I.G. Duca, o rudăa acestuia, Alexandra Roșca a ridicat din nou pretenții asupra construcției.
Radu Roșca a solicitat restituirea clădirii în naturăca moștenitor al Nadiei Duca, soția omului politic liberal asasinat de legionari în 1933, în gara din Sinaia. Acesta nu a dovedit însăcu acte calitatea de moștenitor, astfel că , la vremea respectivă, Consiliul Județean Vâlcea a dat dispoziție de respingere a solicitării. Imobilul aparține în prezent domeniului public al județului Vâlcea, face parte din patrimoniul cultural-național și figureazăpe lista monumentelor istorice. „Cula Duca” fusese deja donatăstatului, în 1970 de Nadia Duca, proprietarul de drept al culei.
Cula Greceanu a fost și ea revendicatăde Ileana Anghel Greceanu, care a solicitat restituirea imobilului în natură. Au trecut câțiva ani, până când doamna cu pricina a ajuns la o înțelegere cu Consiliul Județean Vâlcea.
Lungul drum prin instanțe
Doctorița Mileta Anghel Greceanu, fiica adoptivăa ultimei descendente a Grecenilor, a solicitat și a obținut retrocedarea unei bijuterii arhitecturale – cea mai veche culădin România, cea a Grecenilor. Mileta Greceanu a fost înfiatăde Olga Greceanu, care în anul 1978 i-a lăsat prin testament proprietățile din București și „alte proprietăți”. Consiliul Județean Vâlcea i-a oferit inițial reclamantei suma de 438.221 lei ca despăgubire pentru imobil. Mileta Greceanu nu a fost de acord și a continuat acțiunea în instanță. Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilădin 2002, a respins cererea de restituire în naturăa imobilului și a constatat că valoarea clădirii prin expertizătehnică era atunci de 827.400 de lei. Curtea de Apel Pitești, soluționând rejudecarea apelurilor declarate de ambele părți, în 2005, a stabilit că valoarea imobilului cu teren cu tot e de 900.487 de lei. Nemulțumităde evaluarea făcută, Mileta Anghel Greceanu a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a fost admis și cauza s-a trimis spre rejudecare la Curtea de Apel din Pitești. Pe 15 decembrie 2006, Curtea de Apel Pitești a stabilit valoarea despăgubirilor la suma de 1.379.800 de lei. Și această decizie a fost atacatăcu recurs de ambele părți, iar prin decizia civilădin 23 octombrie 2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul Consiliului Județean Vâlcea, a admis recursul contestatoarei și a dispus restituirea în naturăa imobilului „Cula Greceanu” cu anexe, construcții și teren aferent. În prezent, în urma negocierilor care au avut loc între proprietarăși reprezentanții CJ, „Cula Greceanu” poate fi cumpăratăcu 1.850.000 de lei, adiministrația vâlceanăavând drept de preemțiune. Profesorul Traian Îuglui, muzeograful culelor de la Măldărești, a povestit că „în urmăcu trei-patru ani, doamnei cu pricina i s-a eliberat, în temeiul Legii 10, actul de proprietate, prin care îi reveneau imobilul ca atare, o clădire de patrimoniu, veche de secole, terenul aferent, în supraFață de 5.000 de metri pătrați, dependințele acesteia, azi depozitul complexului muzeal, cândva salon de petreceri boierești, precum și clădirile și anexele Institutului de Cercetări Apicole din localitate.” Consiliul Județean Vâlcea s-a luptat de ani buni în instanțăpentru ca imobilul cu o istorie fascinantăși o valoare patrimonialăde excepție sărămânăcomplex muzeal, la ora actualăacesta plătind chirie proprietarei de drept, recunoscutăde justiția română.