• Susţinem Referendum pentru Regionalizare
Majoritatea populaţiei nu înţelege nimic despre mult trâmbiţata „Regionalizare”. Cei mai în vârstă, cei care au prins perioada „raioanelor” sau „ plaselor” se tem că noua formă de administraţie nu va aduce nimic bun. Fanii înfocaţi ai USL spun că va fi bine pentru că vor intra mai mulţi bani în ţară şi se vor face proiecte de anvergură. Baronii locali care îşi văd ameninţată puterea economică din judeţele pe care le controlează se opun la orice formă care nu include judeţul lor drept capitală a unei viitoare regiuni. Chiar şi presa oscilează, colegi de-ai noştri fiind ori inamici declaraţi ai regionalizării crezând că aceasta va duce la dispariţia multor canale media locale ori fani înflăcăraţi. Informaţiile însă lipsesc sau sunt prezentate trunchiat. Credem că este momentul ca populaţia să aibă acces la toate informaţiile legate de Regionalizare şi apoi să decidă prin vot. Acest demers, dacă se concretizează, trebuie legitimat de toată populaţia şi în niciun caz nu trebuie prezentat la grămadă cu alte prevederi printr-un referendum destinat schimbării Constituţiei.
De ce să votăm local
Proiectul privind regionalizarea trebuie să fie prezentat de Guvern de la un cap la altul. Să ştim exact ce cheltuieli presupune şi ce alocări de timp pentru absorbţia de fonduri europene. Reforma administrativă nu trebuie să ducă la o multiplicare a birocraţilor şi a birocraţiei şi ea trebuie făcută numai după consultarea populaţiei. Nu este normal ca o ţară membră a Uniunii Europene să decidă soarta întregii populaţii fără să întrebe cetăţenii dacă sunt de acord sau nu. Iar consultarea ar trebui să se facă local. Prin referendumuri ce vor avea loc pe judeţe. Consultările nu pot fi făcute în toată ţara printr-un referendum naţional deoarece este evident că cetăţeanul din Brăila nu este interesat de ce se întâmplă în Maramureş sau cum va trăi cetăţeanul din această Regiune. Iar, dacă tot se fac consultări, ele ar trebui să ridice mai multe probleme. Una legată de realizarea noii reforme şi apoi să existe supuse la vot mai multe variante privind alocarea judeţului respectiv de o regiune cu unele judeţe sau cu altele, de capitala noi, regiuni etc.
Ce putem pierde la nivel de ţară
Oamenii de afaceri cu firme mici şi mijlocii spun că regionalizarea ar putea costa România aproximativ zece miliarde de euro, bani europeni la care statul nu ar mai avea acces timp de trei ani. Reprezentanţii IMM-urilor spun că schimbarea celor opt regiuni de dezvoltare ale României ar putea bloca accesul la fondurile comunitare. Pentru a primi fonduri, fiecare regiune nou creată ar trebui reacreditată, iar acest proces durează între 1 şi 2 ani. România s-ar putea să nu poată deci doi ani să absoarbă fonduri europene regionale. Adică să piardă 10 miliarde de euro. De asemenea, stabilirea unei singure capitale de regiune va crea probleme în absorbţia fondurilor. România ocupă în prezent ultimul loc din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la absorbţia de fonduri europene. Nu am reuşit să atragem decât 7 miliarde de euro din cele 34 pe care le-am fi putut avea. La nivel de ţară, însă, regionalizarea va însemna cheltuieli care încă nici nu pot fi prevăzute. Vor fi cheltuieli legate de noua conducere administrativă a regiunilor. Vor trebui angajaţi funcţionari cu pregătire înaltă şi vechime, deci cu salarii bune. Vor fi necesare noi spaţii pentru funcţionarea diferitelor «centre de comandă» din capitala regiunii, dar e posibil ca noi «unităţi birocratice» să apară în fiecare judeţ. Vor fi cheltuieli legate de dese şedinţe în capitala regiunii la care vor trebui să participe reprezentanţi ai actualelor judeţe, cheltuieli suplimentare cu transportul, logistica, telefonia, administrarea noilor clădiri, utilităţi etc.
Ce putem pierde pe plan local
În primul rând, este vorba de locuri de muncă şi bani. Un judeţ care nu devine centrul regiunii, aşa cum s-ar întâmpla cazul judeţului nostru, va pierde bani. Este uşor de presupus că societăţile comerciale care vor avea acces prioritar la fondurile regiunii pentru executarea de lucrări de anvergură vor fi cele din capitala regiunii. Tot acolo salariile vor fi mai mari, iar multe firme îşi vor muta sediile sau activitatea în capitala Regională. Şi la împărţitul fondurilor se va acţiona tot în sensul favorizării localităţilor din judeţul care deţine capitala. Multe societăţi comerciale se vor desfiinţa. Unul din ziarele vâlcene a publicat recent un material în care explica cum va muri o mare parte din presa locală după Regionalizare. Acelaşi lucru nu s-ar întâmpla numai cu presa ci şi cu firme din diverse domenii: construcţii, adversiting, întreţinere, transport etc. Apoi nu este exclus ca mii de cetăţeni să fie nevoiţi să se deplaseze în capitala regiunii pentru rezolvarea unor probleme personale sau ale societăţilor comerciale unde lucrează.
Ce câştigăm?
Vicepremierul Liviu Dragnea a apărut des luna trecută în mass-media susţinând că regionalizarea este benefică deoarece va permite realizarea unor proiecte edilitare de anvergură (exemplu autostrăzi) şi va aduce mai mulţi bani europeni în România. Nu este însă exclus ca reprezentantul guvernului să facă declaraţii favorabile unor grupuri de interese din afara ţării. Există mai mulţi români, mai ales din Diaspora, care susţin că demersurile pentru regionalizare ascund interese mari, legate de deţinerea controlului uneia din viitoarele regiuni la a cărei conducere vor fi plasaţi oamenii care vor avea competenţele necesare rezolvării unor interese economice mari, deloc favorabile nouă. Guvernul trebuie să spună exact care sunt câştigurile acestei reorganizări administrative. Nu e posibil să mergem cu poveşti că se pot face. Ce anume proiecte nu se pot realiza acum şi s-ar putea realiza dacă am avea regiuni în loc de judeţe? De unde ar veni mai mulţi bani şi în cât timp ? În ce perioadă vom amortiza costurile legate de această regionalizare şi mai ales de ce atunci când se afla PDL la putere majoritatea liderilor USL criticau realizarea regionalizării !?
RADU DUMITRESCU