Rând pe rând, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, identifică toate problemele cu care se confruntă judeţul Vâlcea şi încearcă să le găsească o rezolvare la toate. O nemulţumire a sa este aceea că de ani de zile, faima viticolă a Drăgăşaniului a căzut în anonimat, mai ales că renumele podgoriei dintre Orleşti – Ştefăneşti – Amărăşti vine dintr-un trecut de peste 2000 de ani de când Braghina, Gordanul, Tămâioasa, Crâmpoşia – ca soiuri albe, şi Negrul Vârtos – ca soi roşu, s-au adaptat şi au devenit emblematice pentru Drăgăşani. Ion Cîlea crede că la Drăgăşani încă există soiuri unice pe care nu le are viticultura europeană, multe cu nume care amintesc de zestrea noastră arhaică: Braghină, Zghihară, Crâmpoşie, ori cele extinse şi în alte podgorii precum Frâncuşa, Galbena, Băbeasca neagră, Feteasca neagră şi altele. „Aici, alături de stupărit şi creşterea animalelor, vinăritul a fost una dintre ocupaţiile de bază încă de pe vremea dacilor şi multe secole după aceea. Localnicii încă mai vorbesc şi astăzi despre gloria vinului de Drăgăşani aureolat la concursul internaţional de vinuri de la Bordeaux, în 1898, sau mai ales în 1900, la Expoziţia Mondială de la Paris unde rodul viilor noastre şi-au câştigat faima şi recunoaşterea internaţională prin câteva Medalii de Aur şi Diplome de Onoare. Există, de asemenea, alte consemnări şi date istorice care aduc în actualitate informaţii preţioase despre vechile soiuri agreate ori specifice culturii viticole locale. Deşi preponderente erau vinurile albe, podgorenii Drăgăşanilor de altădată nu au neglijat nici vestitele vinuri roşii de tipul Cabernet, Sauvignon ori cel care mai târziu avea să primească prin „botez ştiinţific” numele Novac, acesta fiind un descendent al soiului dacic Crâmpoşie, bine înrădăcinat prin partea locului, azi cu deosebire în ferma Mărul SRL a drăgăşeneanului Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Speranţe pentru salvarea vinurilor de Drăgăşani? Da, sunt şi ele se consolidează în timp, pe măsură ce vor câştiga teren casele de vinuri Ştirbey, Isărescu, Stoica, Iordache şi altele. Iar regretul şi mâhnirea despre care vorbeam la început se vor estompa dacă, fie şi numai dacă Crâmpoşia va fi salvată, această licoare dumnezeiască pe care Păstorel Teodoreanu o numea cândva «frumoasa ţărancă din Drăgăşani, iubită de boieri»” – susţine preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.
CLAUDIA STANCIU