Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

SCHITUL CETĂȚUIE: Capul lui Radu de la Afumați, tăiat în biserică, este dus sultanului Suleyman Magnificul (VIDEO)

Schitul Cetăţuia cu hramul Sfinţilor voievozi Mihail şi Gavril este un monument istoric, aşezat la aproximativ 400 de m înălţime, pe o colină calcaroasă, plină de grote în municipiul Râmnicu Vâlcea. Ca să ajungi la schit trebuie să urci 137 de trepte. Bisericuta a fost, de-a lungul anilor, folosit ca punct de observație și și avertizare în cazul năvălirilor turcești sau austriace.

Puțini știu că Bisecurița din vârful dealului Cetățuie este unul dintre locurile cu cea mai mare încărcătură energetică, iar părintele Bărbuț, duhovnic cu mare har povestește oricui dorește săl asculte istoria locului. Una dintre cele mai interesante,d ar și triste povestiri este cea a lui Radu de la Afumați și Suleyman Magnificul.

Așadar, în vreme de Suleyman Magnificul împărățea lumea, Radu de la Afumați fugea de la București, împreună cu fiul său, săp-și salveye viața și tronul. Ajunge la Râmnicu Vâlcea, unde se ascunde în biserică, convins fiind că boierii trădători nu-l vor omorî acolo. S-a înșelat, chiar în interiorul Cetățuiei, i-a fost retezat capul voievodului Radu de la Afumați împreună cu fiul său Vlad, de 7 ani. Apoi, capul voievodului a fost dus la Suleyman Magnificul.

Tragicul sfârşit al voievodului român e descris în chip impresionant și de istoricul Constantin C. Giurescu: „Recunoscut de turci şi sprijinit de Craioveşti, Radu ar fi putut domni vreme îndelungată dacă nu cădea victimă unui complot ticălos. Spre sfârşitul anului 1528, o sumă de boieri […] nemulţumiţi probabil de influenţa puternicei familii de peste Olt, se ridică împotriva domnului. Acesta, surprins, neavând la îndemână oastea spre a li se opune, e nevoit să fugă. […] pe drum, însă, boierii îl ajung la Râmnicu Vâlcea şi, nerespectând nici lăcaşul dumnezeiesc în care Radu se refugiase, îl ucid în bisericuţa de pe dealul Cetăţuii, sub ochii îngroziţi ai preotului [….] S-a întâmplat această mizerabilă crimă – unică prin împrejurările ei în istoria noastră – în ziua de 2 ianuarie 1529; ea pune în lumină cea mai urâtă boierimea munteană din acea vreme”.