În ultimii ani, rezistenţa la antibiotice a devenit o problemă destul de gravă pentru sănătatea publică din România, numărul persanelor care dezvoltă rezistenţă la antibiotice fiind în creştere. Aşadar, dacă numărul de infecţii datorate bacteriilor rezistente la antibiotice este în creştere, apariţia unor noi antibiotice nu este promiţătoare şi astfel se conturează perspectiva reducerii considerabile a disponibilităţii unor tratamente cu antibiotice eficace în viitor.
De aceea, Ministerul Sănătăţii a lansat zeci de mesaje către medicii din spitale, medicii de familie sau medicii pediatri sub sloganul „Utilizarea inadecvată a antibioticelor este cauza rezistenţei la antibiotice. Prescrieţi-le cu prudenţă pentru a le păstra eficacitatea”.
De asemenea, Ministerul Sănătăţii consideră că expunerea la antibiotice este legată de apariţia rezistenţei la antibiotice. Consumul total de antibiotice la o populaţie precum şi modul de consumare al antibioticelor are un impact asupra rezistenţei la antibiotice.
Îngrijirile de asistenţă medicală primară sunt responsabile de aproximativ 80% până la 90% din toate prescripţiile de antibiotice, în special pentru infecţiile tractului respirator. Există dovezi care arată că, în multe cazuri de infecţii ale tractului respirator, antibioticele nu sunt necesare şi că sistemul imunitar al pacientului este suficient de competent pentru
a lupta împotriva infecţiilor simple.
Nu trebuie uitat faptul că există pacienţi cu anumiţi factori de risc precum, de exemplu exacerbări severe ale bolii obstructive pulmonare cronice, cu creşterea producţiei de spută pentru care este necesară prescrierea de antibiotice. Prescrierea care nu este necesară de antibiotice în asistenţa medicală primară este un fenomen complex, dar este în principal legată de factori precum interpretarea greşită a simptomelor, diagnosticul incert şi aşteptările percepute ale pacientului.