Campania electorală va începe la 28 august a.c. şi se va încheia la 26 septembrie a.c. ora 7.00; perioada de înregistrare a alianţelor electorale este cuprinsă între 7 şi 11 august, iar perioada de depunere a candidaturilor este, de asemenea, circumscrisă perioadei 7-11 august a.c.; de la data de 20 iulie a.c. partidele politice, organizaţiile cetăţeneşti aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot demara acţiunile de colectare a listelor de susţinători pentru candidaţii la consiliile locale, consiliile judeţene, primării, preşedinţi ai consiliilor judeţene; 30 iulie a.c. este data desemnării judecătorilor din Biroul Electoral Central; 6 august a.c. este data întocmirii listei cu magistraţii care participă la tragerea la sorţi pentru desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi al locţiitorilor acestora; desemnarea preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie şi a locţiitorilor acestora. Sunt etape premergătoare desfăşurării propriu-zise a campaniei electorale, una care va avea, nu mai trebuie precizat, particularităţile ei, derivate din restricţiile sanitare impuse prin prelungirea stării de alertă.
Bătălie politică între PSD și PNL la CJ Vâlcea
Ne aflăm într-o pre-campanie electorală inedită, cu o miză uriașă pentru fiecare comunitate în parte, dar mai ales pentru Consiliul Județean Vâlcea.
Dacă despre bătălia electorală pentru Primăria Râmnicu Vâlcea am mai amintit numele principalilor candidaţi, estimând o confruntare între actualul primar Mircia Gutău, care candidează din partea PER, și candidatul PNL, Virgil Pârvulescu, șeful ANAF Vâlcea, la Consiliu Județean Vâlcea vom asista la o mare confruntare, de proporţii chiar. Liderii celor două partide mari tradiționale PSD și PNL s-au înscris în competiție și fiecare în parte își joacă, la aceste alegeri, cariera politică. Constantin Rădulescu, actualul președinte al CJ Vâlcea, mai vrea un mandat și mizează pe mesaje pozitive, împăciutoare gen ”Bine faci, bine găsești”. Are în jurul său o echipă de oameni tineri, loiali, cărora, însă, Buican, candidatul liberal, le face față și legat la o mână cum s-ar spune.
Președintele Consiliului Județean, cea mai legitimă funcție administrativă
Alegerea preşedintelui consiliului judeţean prin vot uninominal îi conferă acestuia un caracter instituţional propriu fiind rezultatul votului popular şi nu al unor tranzacţii politice ale competitorilor electorali. Președintele CJ este cea mai legitimată funcţie administrativă, datorită votului uninominal, la nivelul judeţului.
Rol executiv la nivelul administraţiei judeţene are preşedintele consiliului judeţean, cu precădere în dezvoltarea economico-socială a judeţului, gestionarea patrimoniului judeţean, dar şi a serviciilor publice din subordine. O ultimă categorie de competenţe vizează atribuţiile privind cooperarea interinstituţională, mai exact cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, în contextul statutului ţării noastre de membră UE.
Funcția de o funcţie de reală importanţă în peisajul administraţiei publice judeţene, Consiliul Judeţean fiind autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Preşedintele consiliului judeţean este din punct de vedere al statutului său un organ unipersonal şi executiv al consiliului judeţean, care emite dispoziţii cu caracter normativ, cât şi cu caracter individual. Dispoziţii care devin executive, numai după ce sunt aduse la cunoştiinţa publicului sau sunt comunicate persoanelor interesate.