Dacă mai era nevoie să se afle că doctrina partidului lui Tăriceanu este desprinsă din trupul ideologiei bolşevice a social-democraţilor, Congresul de constituire a Partidului Liberal Reformator a demonstrat-o cu prisosinţă. Şi la începutul acestui eveniment a fost intonat imnul naţional, însă, doar prima şi a treia strofă, fiind omisă a doua strofă, în care se face referire la împăratul Traian. Imnul României are 11 strofe. Cu toate astea, pentru că e atât de lung, la evenimentele oficiale se intonează doar 4 strofe, ceea ce deja e o blasfemie. Ca simbol de stat, acest imn nu ne-a fost impus de americani, ruşi, chinezi sau alte forte oculte. Noi înşine l-am ales. Dacă am ştiut că nu ne permitem toate cele 11 strofe, trebuia să căutăm altul, mai scurt. Dar nu. Noi, românii, suntem deştepţi (în sensul de şmecheri). La noi legea nu are acelaşi înţeles ca în America (unde Constituţia e aceeaşi de peste 300 ani) sau Marea Britanie.
Noi am descoperit „derogarea”, şmecheria cu ghivent care ne dă voie să sărim peste lege, dacă situaţiunea o cere. Aşa şi cu imnul de stat, care conţine 4 sau 11 strofe, în funcţie de interesul local sau temporar. În cazul ştirii de faţă, la congresul personal al lui Tăriceanu era nevoie şi de reprezentanţii Guiness Book, să constate un record mondial: au făcut derogare la derogare. În loc de 4 strofe, din cele 11, ne-am trezit cu două, prima şi a treia. Cum am spus, interesul a fost local şi temporar. Dacă viitorul lor duşman politic se va numi Mihai sau Ştefan sau Corvin, vor omite a treia strofă, păstrându-le doar pe primele două (hai, poate şi a treia, dacă au băut ceva înainte). E nevoie să spun mai mult, ca să vă daţi seama de ce pigmei imbecili au pretenţia să ne conducă? Politicienii dovedesc din plin lipsa de respect pentru valorile naţiunii noastre. Şi mai cer respect din partea noastră!
În lupta dintre ei folosesc orice mijloace, fără ruşine, chiar dacă aceste mijloace sunt moşteniri ale neamului nostru. Ce se va mai întâmpla din iarna când Traian Băsescu nu va mai fi preşedintele ţării? Vor sări, în continuare, strofa? De ce nu cer schimbarea imnului? Un răspuns ar fi frica, pentru că atunci sigur ar ieşi revoluţie, indiferent dacă Traian va mai fi preşedinte sau nu. Până atunci, aşteptăm reacţia celor care trebuie să impună respectarea legii, pentru că este o lege referitoare la întomnarea imnului şi la respectarea simbolurilor statului. După cum se vede, imnul ţării noastre, produce nebuloase în mintea tuturor. Câtă ură să ai şi să o răsfrângi asupra unui prenume? Scoaterea din imnul României a cuvântului „Traian” este o practică a vechiului USL. Ce urmează? Un nou „3 iulie 2012″ sub o altă faţă? Ştim că şi Antihrist are multe feţe, cu care tot înşeală lumea de la începuturile ei. Demonizarea preşedintelui Traian Băsescu este o trăsătură caracteristică Mafiei din România şi susţinătorilor ei. Demonizarea aceasta a depăşit graniţa prezidenţială şi s-a extins asupra unei părţi importante a populaţiei, fie ei intelectuali de marcă sau simpli cetăţeni, cărora li s-a lipit eticheta de „băsişti”. Mafia nu poate uita că voinţa „băsiştilor” este cea care a ales timp de 10 ani statul de drept şi instituţiile lui, şi este lesne de înţeles, de ce. Ce va urma, nu îmi vine să gândesc!