Urmează divorţul cu strigături

Marea alianţă pentru Cotroceni a avut loc şi a luat sfârşit. Mari congrese, discursuri sforăitoare, sforării pe dedesupt, ghionturi şi palme după ceafă… ce mai, luptă serioasă. Pentru ce atâta forfotă? Pentru mine, cetăţeanul care îi suport de douăzeci şi cinci de ani sau pentru ca ei să rămână iar la sarmale? Aceiaşi forfotă, aceleaşi minciuni, sforării…. etc. Măi oameni buni! Chiar ne-am prostit cu toţii? Chiar nu înţelegem, nici după un sfert de secol, că suntem jefuiţi „legal” prin acest sistem politic perfid, indiferent de cine se cocoaţă pe gunoi? După cum se ştie, nunta a avut loc. Mirele s-a retras cu mireasa urmând să rupă gâtul porumbelului, care nu are nicio vină în definitiv, urmând să participe cu entuziasm, a doua zi, la jocul cearceafului pătat roşu-nrourat, evitându-se returnarea miresei pe grabă la părinţi. Cele două găşti de neamuri stau faţă-n faţă, urmând încăierarea între ele, ca la orice nuntă care se respectă, pe tema zestrei şi a participaţiunilor. Naşul, Băsescu matrozul nu a participat din motive tehnice, dar a cuvântat năşica Nuţi, care a scos vorba din casă precum că mireasa nu a fost fată mare şi mai bine mirele o lua pe ea că s-a oferit voluntară. Culmea este că sunt la momentul actual doi ginerică şi o singură mireasă, urmând ca să se aleagă oficialul, în bătaie dreapta, în sondaje de opinie, plătite de fiecare după posibilităţi. Singurul care are bani de sondaje e naşul neparticipant, de la care se aşteaptă, cu ciocurile căscate ca puişorii în cuib, dixitul. În orice caz, după cuvântările celor doi, s-a dus dracului şi bruma de electorat de dreapta care mai era. Ca la orice nuntă cu ştaif, urmează divorţul cu strigături şi înjurături înainte de coacerea nucilor. E de urmărit gâlceava creştin-peneliştilor cu lumea. Astfel, s-a născut un partid cu viaţă scurtă. Cel mai probabil, majoritatea membrilor celor 3 partide au votat fuziunea în speranţa că vor reuşi să îl bată pe Ponta. Majoritatea – mai puţin Blaga – care, sigur, o să meargă iar la blat şi o sa joace la dublu, susţinând din umbra PSD-ul. Apoi partidul se va dezmembra treptat. De-aia a acceptat Blaga să se numească PNL… Nu-l interesează cum se numeşte, are deja alte planuri. Ar fi putut să o împingă pe Macovei să candideze, un potenţial preşedinte care ar fi scos la vot milioane de români pasivi la circul politic, dar de ce ar face asta? Ca să ajungă şi el pe la DNA anul viitor? Mai bine cu PSD-ul. Ungureanu a înţeles ce se întâmplă, dar partiduleţul lui deja pierduse bătălia, deci nu avea rost să se facă de râs la alegeri cu un 5%. Aşa că a acceptat sceneta şi o să iasă din povestea asta măcar cu imaginea de politician care luptă pentru „dreapta”. Iohannis e pierdut… E preşedinte „bibelou”. PNL-ul nu este al lui, ci el este păpuşa de cârpă a PNL-ului. După alegeri se va întoarce la Sibiu să-şi vadă de procese, eventual o să primească sentinţa de incompatibilitate şi o să piardă tot. Eu cred că dreapta ar trebui să aibă un candidat gen Băsescu, cu mare capacitate de a reacţiona rapid şi a ataca în confruntările directe. Nu văd pe niciunul din actualii prezidenţiabili să fie aşa! Poate doar Ludovic Orban, dar pe el nu l-au luat în considerare. Un viitor preşedinte ar trebui să aibă carisma lui Bill Clinton, eleganţa lui Mugur Isărescu, isteţimea şi abilitatea lui Traian Băsescu, exprimarea civilizata a lui R.F. Alexandru, decenţa Adrianei Săftoiu, calmul lui Daniel Dăianu, cunoaşterea a cel puţin două limbi străine ca M.R. Ungureanu. Iar dacă ar fi să aleg între Ungureanu şi Macovei, aş alege, fără ezitare acum, pe Macovei. Ca o concluzie, având în minte comportamentul PNL şi PDL în situaţii critice, faptul că cei care s-au compromis atât în PDL, cât şi în PNL sunt încă la butoanele de conducere, nu văd un viitor roz pentru Alianţa Liberal Creştină. Obiectivul este osul, iar când vor ajunge la împărţirea osului se vor încăiera…