Motto: România actuală este condusă de derbedei! – A. Şerban
Senatul a aniversat 150 de ani de activitate printr-o şedinţă solemnă a plenului. De la eveniment a lipsit însă preşedintele Traian Băsescu, care nu a fost invitat, din decizia preşedintelui Senatului, Tăriceanu motivându-şi gestul prin faptul că doreşte să evite „o situaţie penibilă”. Pe această temă am auzit tot felul de argumente: cum că preşedintele ţării a încercat să desfiinţeze Senatul şi să reducă numărul de parlamentari – ceea ce, nu-i aşa, ar reprezenta un gest duşmănos la adresa Parlamentului, cum au votat împotriva lui la referendum peste 5 milioane de oameni – ceea ce i-ar pune la îndoială legitimitatea, cum a rezistat Călin Popescu Tăriceanu ca la Rovine vreme de aproape 4 ani împotriva preşedintelui şi altele asemenea idioţenii.
Tăriceanu este un boşorog senil. Aici nu era vorba de invitarea lui Băsescu. Aici era vorba de invitarea preşedintelui României. Dar ce să aştepţi de la aceşti parlamentari hoţi!? La referendumul organizat în 2009, peste 77% dintre români s-au exprimat în favoarea trecerii la un parlament unicameral. Prin acest demers nu s-a vizat desfiinţarea nici a Senatului, nici a Camerei Deputaţilor, ci micşorarea numărului de parlamentari. Proiectul prevedea trecerea de la actualul Parlament bicameral la un Parlament unicameral, cu cel mult 300 de parlamentari.
Aşadar, nici acum, clasa politică post-decembristă nu a pierdut ocazia de a demonstra lumii întregi că se scaldă în ridicol. O haită de imbecili îşi bate joc de bunul nume al ţării, comportându-se în acest mod. Soarta acestui neam este de plâns. Că Băsescu nu a fost invitat – e doar o notă bună pentru el. Este respins de un parlament imoral, care face legi noaptea, pe genunchi şi le votează a doua zi fără dezbatere, sfidând opinia publică (pe cei care i-au ales acolo). Nu l-ar onora cu nimic invitaţia. Numai numele de „parlament”. În rest, o groapă de gunoi. Dacă judecăm obiectiv şi raţional, nu Băsescu vrea unicameralul, ci poporul, aşa cum s-a exprimat într-o proporţie covârşitoare la referendumul validat şi obligatoriu. Prin popor mă refer la toţi cei care muncesc în mediul privat şi produc bani din care să fie plătite ploşniţele astea care se înmulţesc de la o legislatură la alta.
Inteligence Quotient-ul (IQ) lui Tăriceanu nu trece de 70. Mai jos de cifra asta se înşiruie retardaţii mintali. Preocuparea lui majoră este motocicleta, deşi conduce prost. Şi n-are cum să fie altceva căci pentru orice altceva trebuie să ai măcar IQ – 75. Lumea întreagă a dat dovadă de înţelepciune şi la comemorarea debarcării din Normandia a fost invitat în mod logic şi reprezentantul Rusiei, ca parte co-beligerantă. Dar cred că logica şi normalitatea, nu se regăsesc în panoplia lui Tăriceanu care preferă ranchiuna decât înţelepciunea.
Răzbunarea este arma lui. De fapt, ce este actualul Senat decât o adunătură de infractori, impostori şi incompetenţi copleşiţi de personalitatea puternică a Preşedintelui Băsescu, politicieni numai cu numele, incapabili să se ridice măcar la nivelul şefului statului?
P.S.: Băiatul ăsta bătrân Tăriceanu îmi aduce aminte de o replică a lui Toma Caragiu, dintr-un serial (fraza fiind invenţia lui Toma, a recunoscut şi regizorul, Blaier). Caragiu, comisar de poliţie, îi spune unui informator: „Mă, Gogule, ţi-au mâncat capul minorele astea, ai ajuns să mănânci pâine cu marmeladă”. Aşa şi cu manechinul (un fel de Bubulina masculin) Kuky. Ia gândiţi-vă că 5 neveste (şi 4 divorţuri, deci tot atâtea partaje) te pot duce în pragul sărăciei, aşa că te vinzi, nu mai ai ruşine, cauţi prin gunoaie, numai ştersul prafului în viloiul de la Snagov îl costă un salariu minim pe economie. Te ia cu ameţeală. Tristeţe totală, un sfârşit de carieră şi de viaţă prăbuşit în mizerie cruntă!