Am observat că apelativul la modă în aceste zile atunci când vrei să jignești pe cineva este ”zdreanță”. Etimologic, cuvântul te duce cu gândul la o haină ruptă, din care atârnă ațele, semn că a ajuns o zdreanță și trebuie să o arunci la gunoi. Dar când îl faci ”zdreanță” pe procurorul general al României, ori știi ce vorbești, ori posezi un tupeu egal cu nebunia.
E drept că nu trăim vremuri normale, dar chiar și în această perioadă instabilă, este greu de digerat ceea ce a prezentat RTV în seara zilei de 14 februarie 2017. Bomba anului este fără îndoială apariția la RTV a înregistrărilor cu procurorul DNA de la Ploiești, Mircea Negulescu, în care acesta se conversa destul de prietenos cu soția unui inculpat, ce se afla în stare de arest.
Ce ne facem noi însă cu oamenii care sunt parte a procesului de justiție și care vorbesc liber cu rude ale inculpaților cu nonșalanță despre martori protejați, interceptări la limita legii, își jignesc colegii sau superiorii și se laudă că sunt șmecheri și că au arestat jumătate din țară?
Deocamdată, văzând reacțiile celor de la Ministerul Public, pe al cărui șef, apropo, stăpânul cătușelor Negulescu l-a făcut tot ”zdreanță”, realizăm că Negulescu a fost scos afară din sistem, forțându-i-se mâna să-și înainteze demisia. Păi, dragilor, vorba lui Iohannis, demisia e prea puțin. Acest anchetator feroce al DNA, care, după cum singur se gratula, e șmecher de șmecher, prin altele el anchetând și celebrul dosar ”Tony Blair”, intervine fără jenă în anchete, urmăriri penală, percheziții etc. și pleacă liniștit prin demisie. Oare, brațul lung al legii nu ajunge și până la Negulescu?
Dezvăluirile celor de la RTV în ceea ce-l privește pe Mircea Negulescu de la DNA Ploiești, structura cu cele mai bune rezultate, după cum spunea doamna Kovesi, m-au făcut să mă cutremur.
Despre ce fel de justiție vorbim în această țară? Selectivă? Abuzivă? Evazivă? Atunci când procurorul Negulescu l-a făcut ”zdreanță” pe Sebastian Ghiță nu s-a întâmplat nimic, însă când l-a făcut ”zdreanță” pe procurorul general Augustin Lazăr a zburat din DNA în mai puțin de 24 ore de la aflarea informațiilor. Asta, cred eu, spune multe despre justiția chioară din România.
În fine, până cei din justiție își mai reglează treburile între ei, mai apare o înregistrare de-a lui Ghiță, mai dispare un procuror, mai elimină și CSM un judecător, ne aducem aminte de Camelia Bogdan, rămânem cu o mare problemă națională, consider eu: referendumul dorit de președintele țării, cel despre starea corupției din României, având ca temă necesitatea continuării luptei anticorupție, care, iată, este mai actual ca oricând.
Dacă o luăm ”pas cu pas”, cum ne îndemna președintele Iohannis în campania electorală, se pot reliefa câteva sugestii despre cum ar putea fi formulată întrebarea la referendumul național dorit de Iohannis.
La cât de inflamat este acum spațiul public despre lupta împotriva corupției și apărarea statului de drept, o variantă de întrebare ar putea suna cam așa: ,,Vreți ca lupta anticorupție să fie dusă de magistrați corupți sau slab pregătiți profesional și, în acest fel, să fie slăbită și să nu își atingă obiectivele?”.