Senatorul PNL de Vâlcea, Adrănel Cotescu, a interpelat-o pe doamna Anca Dana Dragu, ministrul Finanţelor Publice, cu privire la modificarea calculului redevenţei pentru petrolul extras. Adrănel Cotescu este interesat să afle dacă ministrul Finanţelor va efectua un studiu de cost cu privire la impactul modificării tipului și nivelului de taxare al petrolului extras, pentru ambele părți ale procesului, respectiv dacă se are în vedere impunerea unui nou sistem de impozitare şi redevenţe în domeniul petrolier care să fie aplicat pentru viitoarele acorduri petroliere, astfel încât nivelul redevențelor să ajungă la media europeană.
„Statul român încasează printre cele mai mici redevenţe din lume din extracţia de petrol. Teoretic, redevenţa este între 3,5% și 13,5% în funcţie de tipul zăcământului, ceea ce este, din start, un interval destul de scăzut. Nivelul redevenţelor rămâne neschimbat, iar capitolul din vechea lege va fi transpus integral în legea nouă. Acesta este unul dintre cele mai reduse niveluri din lume, cu excepţia celor din Australia sau Marea Britanie, unde nu există redevenţe, ci doar impozitare progresivă a profiturilor, de până la 50%. De asemenea, multe ţări folosesc un model de participare a statului la profit, care poate ajunge la 85%, sau de operare exclusivă prin intermediul unui fond suveran. Dintre ţările care folosesc sistemul redevenţelor, în josul clasamentului se mai află Brazilia, care încasează 12 dolari pe baril, adică de trei ori mai mult decât România. În combinaţie cu impozitul pe profit de doar 16%, ele fac din România una dintre ţările de unde este cel mai convenabil să extragi petrol. La nivel internaţional s-au impus patru tipuri mai importante de taxare a petrolului extras. Modul de taxare cel mai convenabil pentru statul român este participarea statului la împărţirea rezultatelor. Poate fi vorba de livrarea către stat a unei părţi din petrolul extras sau de compensarea acestuia în bani. O altă variantă, întâlnită în Orientul Mijlociu, China sau Algeria, este exploatarea zăcămintelor de petrol fie de către companii deţinute de stat, fie în parteneriat cu acestea. O dublare a redevenţei, până la un nivel asemănător celor din alte ţări, ar scădea cu aproximativ un leu pe litru preţul carburanţilor.
Legea nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului Petrom – S.A. Bucureşti prevede la art. 10 alin. (2) că Până la data de 31 decembrie 2014, cu excepţia cerinţelor contrare ale legilor sau reglementărilor general aplicabile în Uniunea Europeană, care devin aplicabile României, regimul de impozitare aplicabil activităţilor de explorare şi producţie ale societăţii (n.n. Petrom) şi filialelor sale nu va deveni, indiferent sub ce formă, mai oneros pentru societate, inclusiv prin majorarea ratelor impozitelor aplicabile ori prin introducerea de noi impozite cu privire la explorare şi producţie. În principiu, aceste prevederi trebuie înţelese în sensul unei garanţii legale, nicidecum a menţinerii nivelului redevenţelor până la un termen limită după care acesta a “expirat” şi trebuie, vrând-nevrând, modificat. Deşi este preferabil să fie respectată stabilitatea contractuală, în cazul în care totuşi au fost adoptate impozite pe sectorul upstream care afectează nefavorabil titularii de concesiuni petroliere, este necesară implementarea unor soluţii contractuale care să restabilească echilibrul financiar al concesiunii pentru ambele părți. Impunerea unui regim fiscal drastic pentru concesiunile existente duce la consecinţe negative asupra ţării respective pe termen mediu şi lung, întrucât se diminuează investiţiile şi pot apărea litigii cu operatorii afectaţi. De aceea, statul român va trebui să reconsidere sistemul de impozitare şi redevenţe aplicabile sectorului petrolier ţinând cont de propria legislaţie privind stabilitatea în contractele de concesiune petrolieră și tratatele bilaterale de protejare a investiţiilor, în corelație cu un nivel de taxare cât mai convenabil pentru acesta”, arată senatorul Cotescu în interpelarea sa.