Legea falimentul personal în România nu mai este doar o himeră, ea devenind realitate în cel mai scurt timp. Guvernul Ponta a dat aviz favorabil pentru un proiect care legiferează insolvenţa personelor fizice. Deja, actul legislativ se află pe ordinea de zi a plenului Senatului şi mai trebuie votat şi de Camera deputaţilor. Iniţiativa celor de la PSD nu este prima de acest tip din Parlament, restul fiind blocate chiar de către guvern.
Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice este semnat de 151 de deputaţi şi senatori, cei mai mulţi de la PSD, a primit raport favorabil de la Comisia legislativă din Senat, fără amendamente, a fost avizat de Guvern şi cel mai probabil va trece curând de plenul Senatului. Apoi va intra în dezbatere la comisiile de la Camera deputaţilor.
Iniţiativa PSD a fost introdusă în Parlament în aprilie şi este ultima dintr-o serie de proiecte care începând cu anul 2010 au încercat să reglementeze insolvenţa persoanelor fizice, însă au fost blocate de majorităţile parlamentare care s-au succedat, la presiunea băncilor şi a Fondului Monetar Internaţional. Unul dintre aceste proiecte, al PDL, este îngropat la Camera deputaţilor de patru ani, după ce a trecut de Senat.
În tot acest timp, problemele debitorilor supraîndatoraţi s-au agravat şi numărul acestora a crescut. Studiile comandate de Comisia Europeană arată că România este una dintre ţările europene cu o foarte slabă protecţia pentru persoanele supraîndatorate, şi printre puţinele care nu au în vigoare o lege a falimentului personal.
Proiectul de lege se adresează în special debitorilor care au domiciliul în România sau bunuri şi venituri în România, dar care nu sunt persoane fizice autorizate sau au datorii din activităţi comerciale, arată economica.net.
Legea prevede ca excepţie că ultimele două tipuri de categorii pot fi atrase în procedura de insolvenţă la cererea creditorilor, pentru datorii cumulate mai mici de 45.000 de lei.
Insolvenţele se vor judeca la Tribunalul de pe raza teritorială a locuinţei debitorului, iar recursul la Curtea de Apel.
Debitorul poate depune cererea de intrare în insolvenţă dacă consideră că nu îşi mai poate achita datoriile. Situaţia de incapacitate de plată este accea în care debitorul nu poate „să îşi achite două sau mai multe datorii, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestor datorii”, se arată în proiect.
Când solicită iniţierea procedurii de insolvenţă, debitorul trebuie să facă un raport al bunurilor pe care le deţine în proprietate şi a veniturilor disponibile, „incluzând date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii cinci ani şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum şi o situaţie a datoriilor sale şi detalii privind creditorii aferenţi”.
Datornicul trebuie să îşi asume pe propria răspundere corectitudinea raportului şi să mai facă o declaraţie prin care să explice motivele care l-au adus în incapacitate de plată.
Acesta mai trebuie să furnizeze şi o listă a bunurilor mobile şi imobile cu o valoare individuală care depăşeşte suma de 1.000 lei, care au fost înstrăinate în ultimii patru ani.
Tot debitorul este responsabil cu întocmirea unui plan de rambursare a datoriilor. Planul trebuie să asigure că creditorilor negarantaţi le va fi plătită cel puţin 40% din valoarea creanţei, iar creditorilor garantaţi că vor primi sume egale cu valoarea de piaţă a bunului gajat ce urmează a fi vândut, în cazul în care cei din urmă nu îşi dau acceptul să primească mai puţin.
Legea discriminează între creanţele creditorilor înrudiţi şi cele ale creditorilor neînrudiţi. Primii nu se pot îndestula mai mult sau în aceaşi măsură cu ultimii.
Graficul de rambursare a datoriilor nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de cinci ani. Perioada de reorganizare este mai mare decât cea în cazul proiectului PDL, de trei ani.
Creditorii au şi ei dreptul de a solicita insolvenţa debitorului, dar trebuie să facă dovada că acesta nu mai are capacitatea de a achita datoriile la scadenţă, şi doar pentru sume mai mari de 25.000 de lei.
„În susţinerea cererii, creditorul trebuie să fumizeze documente şi informaţii, în măsura în care acestea îi stau la dispoziţie, cu privire la bunurile şi veniturile debitorului, precum şi o situaţie a celorlalţi creditori şi a creanţelor acestora asupra debitorului”, se arată în proiectul de lege.
Debitorul este obligat să completeze informaţiile necesare în termen de 30 de zile, dacă acestea nu sunt la dispoziţia creditorului.
Dacă instanţa constată situaţia de insolvenţă şi toate formalităţile sunt îndeplinite, atunci instanţa dă un termen de audiere şi va desemna un practician în insolvenţă, care să acţioneze drept administrator judiciar. Proiectul de lege nu detaliază asupra procesului de numire a administratorului. Decizia de începere a procedurii va fi publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.