Fărădoar și poate, sunt o femeie credincioasă. Am fost botezatăortodox și cred în Dumnezeu cu toată tăria. Mi-e teamăsănu fac ceva rău pentru că știu, în adâncul ființei mele, că EL măva răsplăti pe măsura faptelor. Posturi nu prea țin, nici nu prea merg la slujbe, decât de Paști și Crăciun, câteodatămai și înjur, dar, cu toate astea am credință. Și de fiecare datăcând mi-e greu, mărog Lui să măajute. Surprinzător sau nu, am ieșit mereu la liman și am simțit ajutorul divin. Credincioși ca mine, sunt mulți. Se poate observa ușor După numărul celor care merg duminica la slujbe sau După barometrele de opinie care aratăcă românii au cea mai mare încredere în Biserică . Aici, însă , cred că trebuie făcutăo paranteză. Sondajele sunt făcute de oameni inteligenți care știu sămanipuleze masele. Astfel, în momentul în care îl întrebi pe om dacă are încredere în Biserică , bineînțeles că răspunsul său este afirmativ. însă , în mintea lui biserica și preoții se confundăcu credința în Dumnezeu. Din păcate, sunt două lucruri total distincte și care ar trebui separate. Una este credința în Dumnezeu și altăpoveste este încrederea într-o Față bisericească . Nu vreau săspun că toți preoții sunt corupți și puși pe înavuțire, însă în ultimul timp am asistat la multe scandaluri publice ce au implicat Biserica și pe unii dintre trimișii Domnului, că rora, cu voia dvs., o săle spun, simplu popi.
toată lumea a observat că episcopul nostru, PS Gherasim, la venerabila vârstăde 94 de ani, este încă în putere, vivace. Pe mulți i-am auzit spunând: „Se ține bine, domnule”. Care o fi secretul rezistenței lui, m-am întrebat? Prin târg, se aude că PS-ul nostru poartălentile de contact, pe care și le schimbăîn fiecare an în Germania. Și n-ar fi doar asta, că până la urmăfiecare e liber săfacă ce vrea. Am mai auzit ceva, care m-a indignat profund. Se pare că PS-ul cel sprinten face niscavai tratamente geriatrice tot prin Germania. Tratamente care au costuri exorbitante.
Tot o datăpe an, PS Gherasim se întinerește cu celule și sânge de nou născut. Este strigător la cer. În condițiile în care în Vâlcea sunt destui copii și bătrâni care-și așteaptărândul la un transplant sau care nu au bani săse trateze de boli incurabile precum cancerul, leucemia sau SIDA, Prea Sfinția Sa Gherasim face tratamente de miliarde lei vechi pentru reîntinerirea celulelor la cele mai scumpe și bune clinici din lume.
N-am auzit până acum ca Episcopia săfi donat bani pentru vreun copil care suferăde o boalăgravăpentru a-i fi salvatăviața. Nu, pentru că PS-ul nostru cautăfrenetic, scoțând miliarde din buzunar, elixirul tinereții pentru a rămâne, sperăel, veșnic în scaunul episcopal.
Îl somez pe Prea Sfinția Sa Gherasim săaibăo poziție publică vizavi de cele afirmate mai sus. Săne spunădumnealui care este costul real al acestor tratamente și din ce bani sunt plătite ele. De altfel, mai am o nelămurire. Cum o fi reușit săstrângăîn anul care a trecut o avere de 30 miliarde lei vechi, bani pe care i-a depus la sfârșitul anului într-o bancă , în condițiile în care Legea Sfântăle cere prelaților săducă o viațămodestă, evlavioasăși în credință? Din păcate, mi-e greu săanticipez la cât se ridică averea personalăa episcopului, în condițiile în care a reușit săstrângă30 miliarde lei vechi doar într-un an. Oare toate aceste extravaganțe pe care și le permite PS-ul nostru nu intrăîn contradicție cu însă și condiția de preot, slujitor al lui Dumnezeu?
E drept, că După Revoluție a apărut și categoria popilor șmecheri, care au tras pe turta lor din ajutoarele venite din străinătate, din banii ce-i lasăfiecare om pentru acatiste sau lumânări și, nu în ultimul rând, din afaceri veroase, în care Episcopia Râmnicului și a Oltului este implicatăpână peste cap.
Ca și cum toate acestea nu ar fi fost și așa mult prea mult, iată, un alt scandal se abate acum asupra Episcopiei. El se referăla plata impozitelor pentru salariile celor peste 800 de preoți din județ. După ce a apărut în Vocea Vâlcii că Episcopia nu a virat banii pentru impozitele pe salarii, în ultima zi a anului 2006, au alergat fuguța – fuguța de au plătit dările la Trezorerie. La un calcul simplu și superficial, se poate concluziona că într-o lună de zile, Episcopia a strâns de la preoți frumoasa sumăde aprox. 3 miliarde lei vechi. Dacă mergem cu calculul mai departe, într-un an de zile s-a strâns suma de aprox. 36 miliarde lei vechi.
Ce s-a întâmplat cu banii? De ce n-a catadicsit conducerea Episcopiei săfacă plățile pentru impozitele salariale ale preoților la timp? N-aș vrea săcred că și-a băgat necuratul coada și că Groșenoiu&company au mai găsit o altăcale de făcut bani. Din moment ce preoților li s-au oprit, din venit, banii aferenți impozitelor, lună de lună, de ce nu au ajuns ei la bugetul statului, așa cum cere legea? S-a împiedicat contabilul pe drum de la Episcopie înspre Trezorerie? Greu de crezut! Sau a făcut o voltăpe la vreo bancă comercialăși i-a pus acolo cu o dobândăfrumușică ? Întreb, nu dau cu parul. Ar mai fi o problemăde luat în calcul. Nu intenționez să-i pun în cap toată preoțimea județeană episcopului, însă e bine de știut că în condițiile în care plățile s-au făcut cu o așa de mare întârziere, este posibil ca ei săpiardăcâteva puncte la vechime. Asta, pentru când vor ieși la pensie.
Din cei aproape de 800 de preoții, câți sunt în Vâlcea, majoritatea sunt tineri. Ei sunt lideri spirituali ai comunităților pe care le conduc. Unii dintre ei au impresionante activități de misionariat în țară și străinătate. Vorbesc într-un limbaj normal și, spre deosebire de unii dintre confrații lor, nu se feresc sădiscute inteligent despre Dumnezeu. Ei duc cuvântul Domnului din casăîn casă, pe ploaie, vânt sau ninsori. Nu se sfiesc sămeargăkilometri întregi pe jos și intrăîn fiecare gospodărie pentru a le da oamenilor binecuvântarea. Ei sunt soluția normalăla criza în care se aflăbisericile din Vâlcea și România, încă aflate sub oblăduirea unor mărunți informatori la Securitate, așa cum este și episcopul nostru.
Magda Tolea