„Dar, susnumitul (care, într-adevăr, nu este sănătos la cap) a continuat, din ce în ce mai grav cu amenințările, iar într-o noapte a forțat ușa și a pătruns peste mine în apartament, mi-a pus un pistol la tâmplăși mi-a spus că măomoarădacă nu-i recunosc tot în legăturăcu destăinuirea secretului său referitor la tratamentul și internarea sa la București, la psihiatrie: cine m-a contactat, ce relații i-am dat, cine este persoana etc. M-a bătut bestial, lovindu-măcu patul pistolului și amenințându-măcă măomoară, așa cum a făcut și fratele său cu nevastă-sa”.
Miercuri, 16 august a.c., am primit pe adresa redacției un plic care conținea scrisoarea ce o dăm publicității în rândurile de mai jos. Ea aparține fostei amante a lui Crinu Popescu, care a fost alături de el, când a fost internat în că mașăde forțăla Spitalul Militar central în vara anului 2002. De când s-a declanșat scandalul cu arestarea celor doi edili șefi de la primăria Râmnicului, în media localăa circulat informația că existăo fostă amantăa lui Crinu, care are cunoștințădespre accesele de nebunie ale denunță torului primarului Gutău și a vicelui Dicu. Cu toții, am încercat sădăm de urma acestei femei, însă , de fiecare dată, ea a refuzat dialogul. Acum, ne-am dat seama și de ce. Se temea pentru viața ei. această scrisoare, ajunsăla noi, este un strigăt disperat de ajutor al unei femei, amenințatăcu moartea. Instituțiile că rora ea li s-a adresat trebuie săi-a urgent măsuri. Altfel, poate fi prea târziu. Un nebun se plimbăprintre noi. El trebuie oprit înainte de a mai face rău.
Spre știință:
– Administrația Prezidențială
– Parchetul General
– Cam. Dep. comisia de abuzuri
– Ministerul Administrației și Internelor
– Insp. General al Poliției Române
– Serviciul Român de Informații
Nu-mi voi dezvălui numele din motive pe care le veți înțelege din cele ce urmează, dar sunt nevoităsăvăscriu deoarece viața mea și, poate și a altora, este în mare pericol.
Sunt una dintre nenumăratele femei care am făcut imprudența săconviețuiesc o perioadă cu numitul Popescu Constantin, zis Crinu, din Rm Vâlcea, strada G-ral Magheru, nr. 6, bl. 1, ap. 11, jud. Vâlcea (cel care l-a denunțat la DNA pe primarul municipiului Rm. Vâlcea, Gutău Mircia).
În ultima vreme, apărând în presăunele informații în sensul că fostul meu concubin suferăde o boalăpsihică și că a fost internat în București, la psihiatrie, și bănuind el că eu aș fi furnizat aceste informații, acesta a început să-mi dea telefoane atât la serviciu cât și acasă, spunându-mi să-mi fac testamentul că nu mai am mult de trăit.
I-am explicat că , fiind despărțităde destul de mult timp de el, a avut ocazia să-și dea seama că nu mămai intereseazăpersoana sa, astfel încât să-și îndrepte bănuielile spre altcineva.
Dar, susnumitul (care, într-adevăr, nu este sănătos la cap) a continuat, din ce în ce mai grav cu amenințările, iar într-o noapte a forțat ușa și a pătruns peste mine în apartament, mi-a pus un pistol la tâmplăși mi-a spus că măomoarădacă nu-i recunosc tot în legăturăcu destăinuirea secretului său referitor la tratamentul și internarea sa la București, la psihiatrie: cine m-a contactat, ce relații i-am dat, cine este persoana etc. M-a bătut bestial, lovindu-măcu patul pistolului și amenințându-măcă măomoară, așa cum a făcut și fratele său cu nevastă-sa. (Într-adevăr el a avut un frate, tot bolnav psihic, care a fost condamnat la 14 ani închisoare pentru omorârea soției sale sau pentru tentativăde omor împotriva acesteia; nu știu sigur pentru că era foarte secretos).
Am leșinat, iar când m-am trezit am văzut că nebunul plecase, dar nu înainte de a sparge tot ce putea fi spart prin casă.
Menționez că în perioada cât am conviețuit, fostul concubin avea halucinații, vedea păienjeni și alte diverse animale care-l atacau, că dea în transăși spunea că el este predestinat săfie un al doilea Oswald (cel care l-a împușcat pe Kenedy), avea comportări de o violențăextremăetc., motive pentru care a și fost internat la secția psihiatrie a Spitalului Militar București la data de 23 iulie 2002 cu foaia de observație clinică nr. 303378/2002, așa cum rezultădin ziarul anexat.
Cunoscându-l de ce este capabil, nu am îndrăznit săspun nimănui nimic, mai ales că seria telefoanelor de amenințare a continuat.
Dar într-o searăm-a așteptat în casa scă rilor și, cu pistolul în mână, m-a forțat săurc în mașina sa (un jeep Volvo) și m-a dus pe malul Oltului, unde m-a legat de un arbore și mi-a spus că mi-a sosit ceasul, dar că se gândește cum sămăomoare: dacă sămăîmpuște sau dacă măcalcă cu mașina, fiindcă oricum nu riscă nimic, deoarece măaruncă în lacul de acumulare cu o piatrăde gât și nu mămai găsește nimeni.
I-am jurat că nu eu sunt cea care am spus așa ceva la ziare, iar, în cele din urmă, nebunul s-a mulțumit sămăbatjocorească acolo în toate felurile (înțelegeți dumneavoastrăcum) și apoi a plecat, lăsându-mălegatăîn pustietate, reușind întru târziu sămădezleg și săajung acasă.
De atunci, însă , nu este zi sănu măurmărească și, în plinăzi, fie mimeazăcu mâna gestul de a trage cu pistolul spre mine dupăcare își desface haina să-i văd pistolul la brâu, fie se repede cu mașina, în trombă, în direcția trotuarului pe care circul.
Se laudăcă în județul Vâlcea îi cunoaște pe toți de la poliție și justiție și că pe șefii acestora i-a cumpărat pânăla ultimul și-i are pe toți la degetul mic, așa încât nu-i este frică de nimeni. Eu știu că , într-adevăr, manevreazăfoarte mulți bani și că niciodatănu pleca undeva pentru rezolvarea diverselor probleme pânănu-și pregătea mai întâi plicul cu bani.
Oricum, dacă dispuneți, indiferent ce măsură, nu este recomandabil s-o faceți prin organele din Vâlcea.
In ceea ce măprivește, încep săfiu convinsăcă dacă o săvrea, cu adevărat, sămăomoare sau să-mi provoace orice altănenorocire, nimeni nu-l va împiedica.
Ca una care am, însă , și eu permis de conducere și știu ce examene medicale mi s-au cerut la obținerea acestuia, stau și măîntreb: cum este posibil ca unui bolnav psihic, cu acte, care a trecut prin spitale de psihiatrie și despre care toatălumea știe că este nebun și violent, sămai poatăconduce un automobil și săpoarte un pistol la brâu???
Cu stimă, E.P.
Lasă un comentariu