Autoritatea Teritorialăde Ordine Publică (ATOP) este un organism independent cu rol consultativ, fără personalitate juridică , care s-a constituit și funcționeazăpe lângă Consiliul Județean și care își desfășoarăactivitatea în conformitate cu prevederile legii privind organizarea și funcționarea Poliției Române în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului polițienesc din județ.
Scopul Autorității Teritoriale de Ordine Publică este să asigure, prin activitatea sa, reprezentarea și promovarea intereselor comunității în scopul asigurării unui climat de siguranțăși securitate publică . Evident, membrii acestui organism sunt plătiți pentru munca lor, dar, până acum, se pare, atop-iștii au înșelat bugetul statului prin lipsa unei activități cunoscute. Șeful autorității este Dumitru Persu, vicepreședintele Consiliului Județean, secretar general al PSD, mâna de fier a partidului trandafiriu, partid care se îndreaptăspre schimbarea generației de conducă tori și eliminarea imposturii din politica social democrată. Ne-am tot întrebat ce fac atop-iștii vâlceni, cu ce se trateazăde inactivitate și de ce nu se rușineazăcând conștientizeazăcă mențin în viațăautoritatea asta numai pe hârtie. Sau, poate, nu mai conștientizeazăcă nu-și îndeplinesc menirea pentru care au fost aleși în acest organism!
Nebuloasele Vâlcii
Deși nu se vrea a se recunoaște și în județul nostru sunt toxicomani, drogați de diverse vârste, în majoritate tineri de până la 25 de ani. Cam în ultimii ani, din cauza creșterii numărului de toxicomani și a cazurilor de internare în spitale de specialitate, polițiștii și medicii au început sărecunoască problematica consumului de droguri la nivelul județului Vâlcea. că medicii și polițiștii au că zut de acord sănu dea publicității situația consumului de droguri este treaba lor, dar ATOP, ca organism al societății civile de control și problematica menționatăar trebui săse afle și în vizorul ATOP, care are obligația expresă sămonitorizeze situația înregistratăpână acum și sădetermine sau săurmărească măsurile ce trebuiesc luate pentru neproliferarea traficului de droguri chimice sau ușoare. Numai că opinia publică nu a aflat nimic de la conducerea autorității menționate, atop-iștii lucrând într-o clandestinitate apreciatăchiar și de ilegaliștii bolșevici ai anilor ’44- ’45 care mai trăiesc încă . Tot așa, poate pentru ca sănu se punărău cu instituția Poliție, autoritatea nu a făcut evaluarea activității Inspectoratului de Poliție al Județului Vâlcea pe primul trimestru al anului 2010 sau nu a prezentat informarea privind rezultatele obținute în aplicarea măsurilor stabilite pentru asigurarea ordinii și siguranței civice în zona instituțiilor de învățământ de că tre Inspectoratul de Poliție, desconsiderând reprezentarea și promovarea intereselor comunității în scopul asigurării unui climat de siguranțăși securitate publică .
Ce spune realitatea
Folosindu-ne de drepturile ce ne sunt conferite de profesia de jurnalist, și ajutându-ne de tineri, pe post de sondori sociali, din diverse colectivități școlare sau grupări aleatoare din cartierele orașelor județene, am făcut un sondaj de opinie, pentru a putea cunoaște date aproximative privind prevalența consumului de droguri în rândul liceenilor din orașele Vâlcii. Realitatea este dezolantăși nu justifică cu nimic secretomania oficialităților județene din diversele instituții cu sarcini privind combaterea acestui flagel aflat în plin avânt, exacerbat, acum, de consumul de droguri ușoare, interzise nu de mult. Din datele centralizate aflăm că 3,8% dintre elevi au consumat marijuana, 0,2 – LSD, 0,9% amfetamine, 0,3% – heroină, 1,4% ecstasy, 0,5% – cocaină, 0,5% – GHB, 0,3% – ciuperci halucinogene, 0,4% – ketamină. Iar cum consumul de droguri este precedat în cele mai multe cazuri de consumul de alcool și tutun, 2,3% dintre cei care au declarat că au consumat marijuana sunt și consumatori de tutun comparativ cu 0,7% care nu sunt fumători. Totodatăam aflat și faptul că se folosesc de că tre elevi tranchilizante sau sedative fără prescripție medicalădar și inhalanți. Îngrijorător e că din totalul descoperit, 1,4% dintre acești consumatori au vârsta de 16 ani, 3,7% au vârsta de 18 ani iar 5,8% reprezintăprocentul tinerilor de peste 19 ani. Menționăm, totuși, că rezultatele sondajului pot fi ușor exagerate, cunoscând teribilismul tinerei generații, din rândul că reia mulți elevi ne-au fost interlocutori, timp de 3 luni de zile.
Ce-i de făcut?
Aceasta este întrebarea ce ne-a fost adresatăde vâlcenii maturi cu care am stat de vorbă, înainte și După efectuarea sondajului, la care, din lipsa orizontului cunoscut, am dat neputincioși din umeri. Dacă oficialitățile coercitive ale statului trateazăcu nepăsare valul creșterii dorinței tinerilor de a cunoaște starea euforică (irelevantă) pe care o dăconsumul de droguri, stimulându-le, prin indiferență, teribilismul exacerbat, ce credeți că se mai poate spune sau face? Ne-am așteptat ca membrii ATOP săintervinăferm, pe diverse paliere ale cunoașterii și informă rii instituțiilor care nu-și fac tocmai corect datoria Față de recrudescența consumului de droguri, obligându-le să-și facă cel puțin datoria funcționărească , dar de unde? Dacă de la București nu se transmite vreo directivăstimulatorie, cu toții sunt inerți, de la polițiști, medici și atop-iști. Speranțele multora se îndreaptăspre consilierii județeni vâlceni care îi pot lua la întrebări pe aceia care nu-și fac întocmai datoria Față de viitorul tinerilor și ai comunității noastre.