Mănăstirea Cozia revendică peste 200 de hectare pe teritoriul comunei Berislăvești, pe care se aflăinclusiv un schit de că lugări pentru care nu se mai găsesc bani pentru renovare. până în 1948, Schitul de că lugări din Berislăvești a aparținut Mânăstirii Cozia, însă , După instaurarea regimului comunist, lăcașul de cult și toate proprietățile acestuia au fost confiscate și exploatate După bunul plac al autorităților. Terenurile schitului și, implicit, cele ale Mănăstirii Cozia au fost trecute în urmăcu 61 ani în proprietatea statului și apoi împărțite cetățenilor din Berislăvești. Potrivit primarului comunei, Ion Bușagă, schitul a deținut până în 1948 circa 8 hectare de pământ, dintre care 4,5 hectare chiar în jurul chiliilor că lugărilor, iar restul, de 3,5 hectare la o distanțăde 500 de metri de zidul împrejmuitor, plus 200 de hectare de pădure. Mănăstirea Cozia își vrea acum proprietățile înapoi.
Ars și dărâmat de cutremure, schitul Berislăvești este o ruină
În urmăcu aproximativ doi ani, Mănăstirea Cozia a înaintat documentele în baza că rora solicita retrocedarea schitului și a proprietăților aferente acestuia. Pe data de 19 ianuarie a.c. s-a semnat procesul verbal de predare primire între preotul Ovidiu Lupu și starețul mănăstirii Cozia, arhimandrit Vartolomeu Andronie.
Ctitorie a boierului Sandu Bucșenescu și a soției sale Maria, schitul Berislăvești a fost ridicat în primele decenii de După mijlocul secolului al XVIII-lea, După cum au dedus istoricii din puținele mărturii rămase din acele vremuri. Piatra de temelie se pare că ar fi fost pusăîn 1753, iar în 1762 par săfi fost încheiate ultimele construcții, respectiv clopotnița și o parte a zidului de incintă. Schitul este format dintr-o incintăfortificată, case egumenești, un turn clopotnițăși o biserică . La scurtăvreme După încheierea construcției, prin 1788, schitul a ars cu totul, dar proporțiile exacte ale acestui incendiu nu au fost cunoscute niciodată. Clădirile au fost refăcute După 1788, iar în intervalul 1802-1837, ca urmare a cutremurului din 1802, au fost făcute alte reparații. Prima descriere detaliatăa schitului dateazădin 1837 și ea corespunde în linii mari cu ceea ce s-a scris în secolul XX. În 1838 sunt menționate distrugeri provocate de un nou cutremur. În 1864 schitul a fost transformat, pentru scurt timp, în biserică parohialăși se afla într-o stare de conservare nu prea bună. Din 1948, schitul a rămas fără că lugări, transformându-se în biserică de enorie, servind credincioșii parohiei Berislăvești.
Fosta mănăstire a fost înscrisăpe lista monumentelor istorice aflate în planul național de restaurare al Ministerului Culturii și Cultelor din anul 2006. De atunci și până astăzi, s-a tot încercat, dar fără nici un rezultat vizibil, săse restaureze și săse consolideze. Un prim proiect de restaurare a fost făcut încă din 1932, reluat în 1949, apoi în 1949, 1967 și 1972. Intențiile de restaurare de la jumătatea secolului XX au rămas însă nefinalizate.
În anii 2006 și 2007 s-au alocat ceva bani, în jur de 61.000, 00 lei, pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și demararea lucrărilor de execuție. În 2008, se pare că a fost alocatăsuma de opt miliarde lei vechi, bani care fie nu au ajuns la destinatar, fie nu au existat decât pe hârtie, deoarece anul trecut nu a fost făcutănici un fel de lucrare. De când a preluat fostul schit Berislăvești, mănăstirea Cozia ar fi cheltuit suma de 800 milioane lei vechi pentru câteva reparații la acoperiș și pentru schela de la chilii.
Dat fiind că locașul de cult servise până în acel moment localnicilor drept biserică parohială, autoritățile locale au decis construcția cât mai rapidăa unei noi biserici. „Am cerut aprobarea Prea Sfințitului Gherasim pentru construirea noii biserici, deoarece renovarea schitului unde se făceau slujbe până acum doi ani nu mai era posibilă. Slujbele la schit se țineau printre cofraje și schele. Era destul de periculos, mai ales că s-a aflat într-o permanentăstare de degradare. În prezent, la schit s-a făcut doar curățenie și s-a pregătit șantierul pentru renovare. Lucrările au încetat, pentru că firma angajată pentru executarea acestor lucrări nu a primit finanțarea. De anul trecut, slujbele se fac în biserica nouă, care însă mai are mult până săfie finalizată”, ne-a declarat primarul Ion Bușagă.
Acționarea în judecată, o alternativăradicală
Potrivit primarului, conducerea Mănăstirii Cozia și-a arătat dorința de a-și redobândi terenul, dar numai pe acela pe care nu sunt construite casele localnicilor. Conform calculelor administrației locale Berislăvești, Mănăstirea Cozia ar putea intra în posesia a 1,5 hectare de teren în apropierea schitului, pământ pe care nu a fost amplasatănici o construcție, doar în cazul în care aceasta le solicităși, bineînțeles, le câștigă în instanțăîn defavoarea actualilor proprietari. Mănăstirea Cozia vrea înapoi schitul pentru a-l da în folosințăcă lugărilor, terenul din preajma acestuia pe care nu sunt construite case și pădurea deținutăîn urmăcu mai bine de 60 ani. În cazul în care schitul vrea să-și redobândească vechile terenuri (diferența până la 8 hectare – n.r.), pe care în prezent sunt construite case și au fost ridicate gospodării, va trebui să-i acționeze în judecatăpe proprietari, așa cum prevede legea. Primăria are la dispoziție 2.500 de metri pătrați de teren, supraFață pe care este dispusăsăo acorde Mănăstirii Cozia, în cazul în care reprezentanții acesteia se aratăinteresați de proprietate.
La rândul său, starețul Mănăstirii Cozia, arhimandrit Vartolomeu Androni dorește săse găsească o soluție care săavantajeze ambele părți și care sănu declanșeze prea multe dezbateri: „Vom merge pe cale amiabilăși vom încerca săgăsim o soluție pentru rezolvarea problemei. Mănăstirea Cozia dorește să-și recapete terenul pierdut în 1948, dar fără săafecteze gospodăriile localnicilor. Ne-am fi dorit puțin teren în jurul schitului, pentru reparații dar, din păcate, oamenii nu au lăsat nici măcar o potecă în jurul zidurilor pentru acest demers. Nu vom merge la judecatădecât în cazul în care nu vom ajunge la nici o concluzie care săavantajeze atât mănăstirea, dar și populația din Berislăvești”. Cu privire la cele 200 de hectare de pădure solicitate în baza vechilor acte de proprietate, starețul precizeazăfaptul că acestea pot reprezenta un ajutor imens pentru Biserică , mai ales că fondurile proprii actuale nu acoperănici pe departe cheltuielile făcute pentru administrarea avantajoasăa lăcașurilor de cult aflate în subordine. Potrivit acestuia, lucrările pentru recondiționarea Schitului Berislăvești vor fi reluate în vara acestui an, cu fonduri alocate de Ministerul Culturii și Cultelor.
Mănăstirea Cozia proprietarăa 200 hectare de pădure plus 8 hectare de teren în Berislăvești
La scurt timp După ce au fost semnate actele prin care mănăstirea Cozia a reintrat în proprietatea schitului Berislăvești, reprezentanții mănăstirii, în frunte cu starețul Vartolomeu Androni, s-au prezentat la Primăria Berislăvești cu noile noi documente, în baza că rora au solicitat retrocedarea celor aproximativ 200 hectare de pădure de pe suprafața comunei, care se pare că au aparținut Bisericii înainte de 1948. Comisia Localădin cadrul administrației locale Berislăvești a dezbătut, împreunăcu reprezentanții Ocolului Silvic, propunerea de retrocedare că tre Mănăstirea Cozia a celor 200 de hectare de pădure, bunuri solicitate în baza unor acte adiționale prezentate de starețul mănăstirii ulterior cererii de retrocedare a celor 8 hectare de teren din preajma schitului. „Problema nu este cea a celor 200 de hectare de pădure pe care Comisia Localăle-a verificat și le-a aprobat, ci a suprafeței de 8 hectare pe care o cere mănăstirea înapoi. Am identificat și delimitat parcelele solicitate de mănăstire. Este vorba de 6,9 hectare de teren, care aparțin cetățenilor din comună. Pe o parte din acesta existăconstrucții ale oamenilor, iar o parte este liber. Vom vedea dacă reprezentanții mănăstirii vor dori săfie de acord cu schimbul de terenuri, pentru că inițial aceștia au dorit săli se retrocedeze terenurile de pe vechile amplasamente. Documentația a fost trimisăla Consiliul Județean, iar comisia de specialitate a validat punerea în posesie a mănăstirii Cozia cu cele 8 hectare de teren arabil. În ceea ce privește problema celor 200 hectare de pădure, aici este o situație mai delicată. Ocolul Silvic a refuzat cererea mănăstirii, iar După 40 de zile de studiere a întregii documentații ne-a trimis actele nesemnate, adică fără avizul lor. Noi le vom transmite mai departe, tot că tre Consiliul județean, iar comisia va fiu cea care va hotărî”, ne-a mai declarat primarul Bușagă. Acesta sperăca, împreunăcu reprezentanții Mănăstirii Cozia, săgăsească o soluție de compromis în cazul diferenței de teren solicitat de aceștia, astfel încât nici actualii proprietari, dar nici Biserica sănu fie dezavantajați în urma aplică rii legii.