Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost făcut în ziua în care se împlinesc 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei. Candidatura sa a fost primită cu scepticism atât de reprezentanți ai NATO cât și de cei ai UE, dar și de analiști și oameni politici, deopotrivă, cu excepția liberalilor, partid din care provine și pe care l-a condus pentru mai puțin de un an până a fost ales președinte al României, în 2014.„Cred că NATO are nevoie de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale”, a spus președintele în argumentarea demersului său.
De asemenea, președintele României a declarat: ” Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.”
La nivelul NATO și UE părerile sunt împărțite, atât privind șansele președintelui român la șefia NATO cât și cu privire la intențiile sale ascunse. Pentru oficialul NATO șansele sale sunt prea mici după ce marile puteri au anunțat deja că-l susțin pe premierul olandez Mark Rutte.
În schimb, un oficial UE crede că anunțul președintelui este o manevră prin care Klaus Iohannis țintește, de fapt, un post la conducerea Uniunii Europene. „Nu cred că vrea postul de la NATO. Se târguiește pentru un post de top în UE.