Senatorul PNL, Adrănel Cotescu, a adresat o interpelare ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca PALMER, în legătură cu protejarea pădurilor de pe teritoriul României. Adrănel Cotescu este interesat să afle dacă se va iniţia o campanie de informare a proprietarilor de terenuri forestiere asupra beneficiilor pe care le aduce un contract de administrare și asigurare cu un ocol silvic autorizat, pentru a diminua riscurile asupra mediului. De asemenea, parlamentarul vâlcean solicită să i se spune ce alte măsuri se vor implementa pentru a se asigura paza integrală și eficientă a pădurilor din România.
„Jumătate de milion de hectare de pădure sunt neprotejate. Majoritatea micilor proprietari de terenuri forestiere nu au încheiat un contract de administrare și asigurare de servicii silvice cu un ocol silvic autorizat, deși legea îi obligă. România are, la această dată, 478.000 de hectare de pădure care nu se află în administrarea vreunui ocol silvic. Astfel au loc tăieri precum cele dintr-o comună din județul Dolj când într-o singură zi au fost despădurite 300 de hectare. La astfel de riscuri sunt expuse și cele 38.000 de hectare de pădure neadministrate din județul Vâlcea. În anul 2015 tăierile neautorizate au fost efectuate cu precădere în zonele neadministrate. Volumul identificat al tăierilor ilegale pe aceste terenuri forestiere este de cel puțin 5-6 ori mai mare decât media în suprafețele administrate. Tăierile neautorizate sunt realizate fie de proprietari, fie de hoții de lemn, care cunosc zonele vulnerabile. Vâlcea ocupă primul loc în clasamentul județelor cu cele mai mari suprafețe de păduri nepăzite. A doua poziție e ocupată de județul Argeș cu 33.200 hectare, iar pe locul trei se află județul Bacău cu 32.600 de hectare.
Conform unui raport al Curții de Conturi, “legislația silvică s-a dezvoltat defazat în raport cu retrocedările de terenuri forestiere”. Odată cu încheierea unui contract cu un ocol silvic, proprietarul beneficiază în primul rând de paza pădurii. Dezavantajul este că ocolul decide cât și de unde se taie. Totodată cazul din comuna doljeană nu ar fi fost posibil fără complicitatea autorităților locale. Acestora le reproșează autoritățile silvice tolerarea tăierilor fără drept. Legea spune că, odată ce proprietarii își câștigă drepturile, obligația de a împărți pădurea revine primarilor. În județul Vâlcea sunt câteva mii de hectare predate de direcțiile silvice comisiilor de fond funciar, din subordinea autorităților locale, care ar fi trebuit împărțite la proprietari.
O prevedere din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (art. 97, alin. 1, lit. a), păstrată și în noul cod, spune că paza trebuie asigurată de la bugetul de stat pentru proprietăți mai mici de 30 de hectare. Cum o mare parte din pădurile neadministrate sunt divizate în suprafețe sub această cifră, situația ar fi parţial rezolvată. Numai că nici statul nu respectă legea. În anul 2009, la scurt timp după intrarea în vigoare a legii, Guvernul a dat o hotărâre care spune că “formele de sprijin prevăzute la art. 97 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008-Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare, se vor finanța numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat”. Decizia nu a venit până în prezent, după șase ani de la emiterea hotărârii.
Fondul forestier ocupă în România o suprafață de 6.529.000 de hectare. Raportat la suprafața țării, acesta înseamnă 27,33% din teritoriul țării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene care este de aproximativ 32%. De asemenea, în același raport Curtea de Conturi surprindea cât de expusă este, de fapt, pădurea în România: „Prin controalele efectuate de organele de control silvic, în perioada 2010-2013, s-au constatat tăieri/sustrageri ilegale de masă lemnnoasă în volum de 1.676.779 mc (925.372 mc în anul 2013). Întrucât estimarea volumului de masă lemnoasă tăiată ilegal se rezumă la constatările organelor de control silvic, care nu au capacitatea de a superviza întreg fondul forestier, volumul de lemn tăiat ilegal ce apare în cifrele oficiale nu reflectă nici pe departe amploarea fenomenului”, arată Adrănel Cotescu în interpelarea sa.