Acasă Editorial Sacrificăm o ţară pentru un om

Sacrificăm o ţară pentru un om

Moto: Adio, Schengen! Adio, fonduri europene! Mulţumim, domnule senator Diaconu…

Posibilitatea încetării mandatului de senator pentru liberalul Mircea Diaconu, care, potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, se află în stare de incompatibilitate, a eşuat. Plenul Senatului a respins, prin vot, revocarea lui din funcţie, a cărui stare de incompatibilitate, reclamată iniţial de ANI, a fost confirmată prin hotărâre definitivă şi irevocabilă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform legii, plenul Senatului trebuia să ia act de faptul că Mircea Diaconu are decizie definitivă de incompatibilitate din partea ICCJ, decizie primită încă din primăvară, nu să respingă revocarea. Mircea Diaconu a fost găsit în incompatibilitate după ce a ocupat simultan funcţia de senator şi director al Teatrului (de stat) Nottara, din Bucureşti. Decizia de a respinge revocarea va aduce mari prejudicii României aflată sub monitorizare, în ce priveşte respectarea statului de drept. Este o acţiune care merge în mod direct împotriva unuia dintre punctele din celebra scrisoare a preşedintelui Comisiei Europene Jose Barroso către premierul Ponta şi împotriva obligaţiilor pe care ni le-am asumat prin Mecanismul de Verificare şi Cooperare. Legal, Senatul nu poate apăra un infractor. El poate acorda doar imunitate, în cazul declaraţiilor politice, făcute în Parlament. Iar neaplicarea unui hotărâri judecătoreşti definitive este infracţiune. Senatul nu poate vota neaplicarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. Este un abuz şi o încălcare grosolană a Constituţiei. Indivizii care au votat împotriva legii, trebuie să-şi piardă calitatea de parlamentar, să li se întocmească dosar penal şi să primească interdicţia de a mai candida pentru Legislativ. Dar laşitatea senatorilor este evidentă. Pentru că se tem de o eventuală plângere de abuz în serviciu pentru nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti definitive au votat “secret şi electronic”. De ce? Ca să nu poată fi identificaţi nominal. Dacă Parlamentul României este, deja, văzut drept o adunare de infractori, revoltător este şi gestul lui Mircea Diaconu de a nu respecta o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie. Diaconu nu dovedeşte decât că este un needucat ce, vorba lui Pleşu, nu avea toaletă-n casă şi acum s-a trezit în, tocmai, Parlamentul unei ţări.

Actorul senator a dovedit că impostura sa morală este monumentală. Un om onest nu ar fi ajuns niciodată în postura în care se află el astăzi. În niciun stat din lume nu eludezi legea pentru că eşti onest. Este ca şi cum ai spune că un şomer are dreptul să fure pentru că nu are bani pentru mâncare. Într-adevăr, are şi Diaconu dreptate atunci când afirmă că la începerea carierei de senator Comisia Juridică din Senat a decis că nu există incompatibilităţi între cele două funcţii deţinute concomitent de actor. Dar comisia aceea este ceva iar ANI, Curtea de Apel Bucureşti şi ICCJ sunt altceva. Din moment ce ultima curte, cea mai înaltă, a menţinut sentinţa, atunci Diaconu, ca un bun român şi om “onest” trebuia să îşi prezinte automat demisia şi să le “bată obrazul” colegilor din Comisia Senatului care l-au indus în eroare. Dar din păcate, Diaconu a ales să cadă în ridicol, în bătălia sa cu morile de vânt. Şi pentru ce? Pentru doar două luni de mandat! În demersul său de sfidare a legii, politicianul devenit infractor este susţinut şi încurajat să nu respecte legile, să nu se supună unei hotărâri judecătoreşti, de însuşi şeful PNL, Crin Antonescu.

Ce i s-ar întâmpla unui român de rând să sfideze legile, să-şi bată joc de nişte hotărâri judecătoreşti? Acum şi aici, se vede clar scopul pentru care acest individ a intrat în politică, în 2008. Nu pentru că ar fi fost dornic să facă ceva pentru electorat, ci pentru a avea o pensie bună, după ce toată viaţa a făcut-o pe măscăriciul. A aflat şi el că-şi poate asigura o pensie bună pe nemuncite, la şmecherie. Nu e singurul oportunist. Ca el sunt mulţi şi de asta banii bugetului nu ajung de pensii decente pentru cei care într-adevăr, au muncit. Ce-a făcut Mircea Diaconu 4 ani de zile ca parlamentar? Prin ce s-a remarcat? Zilnic a fost când la Antene când la Realităţi, aruncând venin înspre guvernul PDL, fără să aibă măcar habar despre ceea ce este politică. De ce merită Diaconu uite-aşa o pensie de mare, ca parlamentar? Deja vorbim despre nişte supra-cetăţeni, despre nişte cetăţeni care nu pot fi atinşi de mecanismele justiţiei obişnuite, care se aplică tuturor oamenilor. Este foarte periculos, pentru că, până la urmă, în faţa legii trebuie ca toţi să fim egali, spune Constituţia României.

Priviţi la acest personaj pe nume Diaconu. A ajuns senator şi nu-i pasă de compromite o ţară întreagă. El să-şi ajungă scopul. PNL a ajuns atât de josnic în frunte cu nemuritorul Crin încât riscă să arunce într-un primitivism absolut toată România. Aceste personaje nu ar trebui să uite sau să ignore faptul că România este membră NATO şi UE iar aceste organizaţii internaţionale nu vor tolera abuzurile dâmboviţene de prost gust. Trăim un coşmar urât. Mai avem o şansă istorică, votul din 9 decembrie. Dacă nu-i votăm pe cei ce mai dau o şansă statului de drept şi democraţiei, atunci vom legitima infractorii penali care se ascund sub imunitatea parlamentului. Hai să ne trezim odată, că uslamiştii pun piciorul pe grumazul şubred al democraţiei româneşti şi aşa firavă.

ROMEO POPESCU

image_pdfVezi ca PDFimage_printPrintează articolul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.