Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a cerut astăzi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă, Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. În cele câteva luni în care a deţinut comanda lagărului de muncă cunoscut drept Columbia, Cormoş s-a făcut vinovat de moartea a 115 deţinuţi politici prin violenţe fizice, tortură, pedepse inumane, înfometare, presiunile
fizice şi psihice, condiţii mizere în barăci, condiţii grele de muncă, încălcând cu mult regimul privind condiţiile de detenţie.
Normă: 1 deţinut mort pe zi
„Ca urmare a deciziilor abuzive, condiţiile de detenţie s-au deteriorat considerabil, astfel decesul sau încarcerarea doar în cămaşă şi lenjerie, obligarea inapţilor să muncească, înfometarea, munca fără oprire 24 de ore, munca pe şantier, în ger, în îmbrăcăminte sumară, toate acestea au dus la 30 de decese lunar şi la creşterea numărului de inapţi de muncă la 400 de persoane, din cele 2500 prezente acolo. Luna cu cele mai multe decese a fost martie 1953, când s-au înregistrat 37 de decese, o treime din aceste decese au fost înregistrate în grupa de vârstă 40-49 de ani, iar media de vârstă a fost de aproape 43 de ani, cel mai tânăr decedat avea 20 de ani, iar cel mai în vârstă 66. Faptul că la Cernavodă era organizat un adevărat lagăr de exterminare este confirmat şi de cauzele morţilor deţinuţilor.Cercetătorii au constatat că aspectele comentate sunt coroborate cu toate condiţiile de existenţă aflate în relatările de la acea vreme. Decesele au fost determinate în cea mai mare parte de înformetare şi de tratamente inumane”, a declarat Andrei Muraru, preşedintele IICCMER. Relatările altor opozanţi ai sistemului comunist trimişi la muncă pentru realizarea canalului Dunăre-Marea Neagră descriu metodele de exterminare folosite: deţinuţii nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate, deşi erau obligaţi să suporte condiţii meteorologice extreme; scoaterea la muncă a celor ce sufereau de epilepsie; obligarea deţinuţilor de a depăşi norma de muncă şi pedepsele crunte primite pentru nesupunere. Între pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) pe timp de iarnă a deţinuţilor, îmbrăcaţi sumar; bătăi cu pumnii, cazmaua, lopata, cureaua de la ventilatorul tractoarelor, pedepsirea unor deţinuţi de a sta cu picioarele în apa îngheţată, legarea unor deţinuţi de mâini şi ţinerea lor în timpul iernii în zăpadă şi carcere, dezbrăcaţi, folosirea unor instalaţii electrice pentru electrocutarea unor deţinuţi, alergarea cu cai a deţinuţilor, călcarea lor cu copitele, precum şi dezbrăcarea şi tăvălirea lor prin mărăcini, asasinarea prin împuşcare şi profanarea cadavrelor deţinuţilor. Practic, concluzia anchetatorilor stabileşte că media zilnică, în cele 4 luni de mandat de comandat ale lui Cormoş la colonia Columbia-Cernavodă, a deceselor a fost de 1 mort pe zi.
Farsă judiciară pentru spălarea imaginii de gulag
În 1953, în ianuarie, a fost demarată o anchetă de DGP, care a determinat conducerea Direcţiei să-l retragă pe Cormoş de la comandă, ulterior să fie arestat şi condamnat în 1954. Cormoş a făcut 3 ani la Jilava şi Ocnele Mari. Iniţial, Florin Cormoş fusese condamnat la muncă silnică pe viaţă, pedeapsa fiind ulterior comutată. Muraru a precizat că, în contextul decesului lui Stalin, autorităţile comuniste au căutat să demonstreze că există voinţă politică pentru a sancţiona abuzurile din sistemul carceral. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că procesul lui Cormoş din 1953-1954 a fost o farsă juridică, în arhive neexistând dosarul acestuia şi nici date despre condiţiile de detenţie de la Jilava şi Ocnele Mari. După ieşirea din închisoare, Florin Cormoş a revenit de îndată în sistem. Cormoş a ocupat funcţia de ofiţer de serviciu prim între august 1957 şi august 1960 şi ofiţer cu pregătirea de luptă şi serviciu între august şi iulie 1967 la penitenciarul Cluj Tribunal, fiind mutat din august 1967 pe aceeaşi funcţie la penitenciarul Oradea. Din 1972 s-a angajat ca muncitor cantaragiu la Antrepozitul frigorific Baciu din Cluj-Napoca. Cormoş, 87 ani, căpitan în rezervă, este al treilea torţionat trimis în faţa instanţei după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior dintr-o listă de 35 de călăi.