În perioada 9 – 18 mai 2016, Memorialul „Nicolae Bălcescu” în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte şi Design – Secţia Conservare – Restaurare, organizează a X-a ediție a Taberei de Conservare-Restaurare Icoane pe Lemn, din Colecţia Muzeului – Biserica de lemn a Bălceştilor. Este un proiect cultural început cu mai mulți ani în urmă de Nicolae Bănică Ologu și continuat de actualul manager al muzeului, Dumitru Antonie Chelcea.
Istoria acestei bisericuțe de lemn cunoscută sub denumirea de „Biserica din Gâltofani” a început foarte demult. Arhitectura ei precum și unele însemnări din trecut ne arată că este vorba despre un vechi paraclis de curte boierească mutat mai întâi de la curtea boierilor Rudeni pe moșia din Gâltofani, iar mai apoi, în parcul Conacului Bălceștilor. În anul 1862, Costache şi Sevastiţa, doi dintre frații lui Nicolae Bălcescu au reparat vechea biserică, adăugându-i un frumos pridvor de zid, sprijinit pe stâlpi uniţi prin arcade. Peste pridvor, a fost adăugată o turlă înaltă cu rol de clopotniță care a înfrumusețat micuțul așezământ.
După cum se consemnează în pisanie, pictura a fost realizată „leatu 1865 s-au zidit atvonu cu zugrăveala şi cheltuiala dumnialor: coconu Kostache, Sevastita, Kostandin preot, Dumitru preot, Floria, Radu, Ion, Stancu, Ion, Ene, Marin, Bandia, Ştefan, Gligore, Gheorghe, Mihai”. În multe porțiuni, fresca lipită pe bârne cioplite și pânză maruflată s-a desprins, însă cea rămasă, arată o pictură în stil bizantin arahaizant, executată de aceeaşi meşteri zugravi din Scheii Dăniceilor care au pictat icoanele existente (în număr de 22), după cum aflăm dintr-o însemnare: „Dumitru zugravu ot Schei leatu 1865 martie 5” și dintr-o alta aflată pe mineiul lunii iulie păstrat în biblioteca bisericii: „în 1870 s-a zugrăvit biserica pe dinlăuntru de isnoavă de enoriaşi şi zugravi, Florea Popescu din Schei”.
În 1891 localnicii din Gâltofani au început construcția unei biserici noi de zid, lăsând-o în uitare şi ruină pe cea de lemn. În anul 1938, Radu Mandrea, ultimul moștenitor al Conacului de la Bălcești, impresionat de istoria și starea de deteriorare avansată a vechiului locaş, a făcut unele reparaţii şi un nou acoperiş din şiţă. Câțiva ani mai târziu, acelaşi descendent al Bălceştilor dona statului român toată averea familiei spre a fi folosită ca „loc de reculegere şi studiu”, în memoria marelui istoric Nicolae Bălcescu. Astfel, avea să se înfiinţeze în 1968 actualul Muzeu Memorial „Nicolae Bălcescu”.
În 1974, prin efortul primului său director, Horia Nestorescu-Bălcești, biserica de la Gâltofani a fost strămutată în parc. Alături de clădire Conacului, biserica este monument de categorie valorică A înscrisă în lista monumentelor istorice de importanță națională.
Din lipsă de fonduri biserica nu a putut fi restaurată până în prezent, multe dintre obiectele de cult suferind deteriorări. Cu ani în urmă, în baza unui parteneriat cu Facultatea de Arte și Design din Timișoara a început un amplu program de restaurare a patrimoniului mobil al bisericii, proiect ajuns astăzi la ediția a X-a. În acest an participă prof. univ. dr. Doina Mihăilescu, pictor restaurator expert MCPN, CPB; lector univ. dr. Silvia Trion, pictor restaurator expert MCPN; asist. univ. dr. Filip Petcu, pictor restaurator expert MCPN și studenții practicanți Babusceac Alexandru Victor, Ioana Terhes Georgiana, Delia Apostu, Bogdan Sandu, Mircea Dragomir.
Tabăra de Conservare-Restaurare este sponsorizată de R L „Toleranţă şi Fraternitate” Bucureşti; B&D Internaţional – Bucureşti; Diana; Annabella.