Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Tricolorul, mandria natiunii romane

        ” „Strângeți-vălaolaltătoți, sub sfântul Triocolor!/ Brațul tuturor să-l țină!/ Brațul tuturor să-l poarte!/ Doar sub el e biruință, – în afara lui, e moarte!” ” drapelul României este un tricolor: roșu, galben și albastru. De-a lungul istoriei, el nu a suferit transformă ri majore. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumitămăsură, fiind egalizatăDupă Revoluția de la 1848 când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori.

 

        Stema, imnul, sigiliul și drapelul sunt cele mai importante însemne ale unei națiuni. Dacă instituțiile statului sunt obligate doar săarboreze drapelul României la intrarea în clădire, drapelul de luptă, însă , are un regim cu totul special pentru că este simbolul onoarei, vitejiei și gloriei militare. Nu poate fi atins, stăsub cheie și nu e scos decât în anumite condiții.

        Descrierea drapelului

        Drapelul României este un tricolor: roșu, galben și albastru. De-a lungul istoriei, el nu a suferit transformă ri majore. Doar distribuția culorilor (în materie de proporție și poziție) s-a schimbat într-o anumitămăsură, fiind egalizatăDupă Revoluția de la 1848 când, sub impactul spiritului revoluționar francez, multe dintre statele Europei au adoptat ca drapel național steagul standard cu trei culori. Documente atestăcă , în trecut, drapelul românesc avea dispuse orizontal cele trei culori, cu roșul în partea superioară, galbenul la mijloc și albastrul la bază. De asemenea, proporția culorilor nu a fost mereu aceeași cu cea de acum (33% pentru fiecare culoare). Cele trei culori atât de dragi românilor pot fi identificate pe steaguri datând din vremea lui Mihai Viteazul și chiar a lui Ștefan cel Mare. Tricolorul românesc (culorile roșu, galben și albastru se regăsesc, de asemenea, și pe stema României) a rezistat ca simbol chiar și După venirea comunismului în această țară , când întreaga heraldică a sateliților U.R.S.S.-ului era caricaturizată. Drapelul României are culorile plasate vertical precum urmează: albastru (la lance), galben (în mijloc) și roșu (în afară). Lățimea fiecă rei culori este o treime din lungime. Albastrul este cobalt, galbenul – crom, iar roșul – vermillon.

        Tricolorul de război

        Drapelul de luptăevocă trecutul războinic al poporului român pentru libertate națională, unitate, amintind fiecă rui militar datoria sfântăde a servi cu credințăpatria, de a apăra cu orice preț unitatea, suveranitatea și independența României. Fiecare unitate militarăare un astfel de drapel. Drapelul de luptăal unităților militare este compus din: acvilă, flamură(pânza drapelului), hampa și accesorii. Drapelul de luptăse acordăprin decret al președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale a ministrului de interne sau a directorului Serviciului Român de Informații. Acesta se păstreazătot timpul de că tre unitatea respectivă, indiferent de schimbarea denumirii sau a numărului ei.

Componentele înlocuite ale drapelului (suportul acvilei și inelul cu vechea denumire) se păstreazăla muzeul unității. Tocmai pentru că simbolistica drapelului de luptăeste atât de bogată, existăși un regulament ce trebuie respectat cu sfințenie.

        Ori de câte ori este scos, drapelul trebuie apărat cu prețul vieții de așa-numita gardăa drapelului, formatădin 7 membri: comandantul gărzii, militarul port-drapel și cinci însoțitori. Toți poartăasupra lor armamentul și muniția din dotare, iar dacă integritatea drapelului este amenințatăîn vreun fel, garda poate face uz de armă. Ori de câte ori se scoate din biroul comandantului, drapelul de luptătrebuie ținut în poziție verticală. El este înclinat la orizontalădoar atunci când trece prin fața unui șef de stat. În fața altor demnitari sau generali, drapelul este înclinat la 45 de grade. Același unghi îl ia atunci când din întâmplare drapelul de luptăal unei unități se întâlnește cu drapelul alteia.

        Când se arboreazădrapelul național?

        Legea spune că drapelul României se arboreazăîn mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional, ca pavilion pentru navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navigheazăsub pavilion românesc. De asemenea, acesta se arboreazăcu caracter temporar în următoarele situații: cu prilejul zilei naționale a României și altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale, cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară, cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee, în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare, cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și secțiilor de votare. În plus,

drapelul României poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, precum și de persoane juridice. El se arboreazăși la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, potrivit uzanțelor de protocol.

        În situația în care o datăcu drapelul României se arboreazăși unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arboreazăastfel:

când drapelul țării noastre se ridică alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va așeza în stânga, privind drapelele din față, iar atunci când se va așeza alături de cele ale mai multor state și numărul lor impar, drapelul României se va așeza în mijloc.

        Semnificația flamurei naționale

        Drapelul de luptăeste folosit doar la evenimente speciale: parade militare, depuneri de coroane, onoruri militare, funeralii ale unui ofițer, predarea sau primirea funcției de comandant de unitate. De asemenea, drapelul se mai scoate atunci când este prezentat tinerilor încorporați și la depunerea jurământului. Ion Idu, șeful Inspectoratului Județean al Jandarmeriei Vâlcea spune că drapelul național se înalță, în fiecare dimineațăpe sediul instituției pe care o conduce pe acordurile Imnului Național. La apus, flamura este coborâtăcu mare solemnitate. „Drapelul Național este pentru mine și sper eu pentru fiecare român în parte simbolul cel mai de preț. La noi, drapelul este înălțat pe catarg cu ocazia depunerii jurământului, de Ziua Armatei, atunci când avansăm ofițeri sau subofițeri, de Ziua Națională, a Eroilor, precum și atunci când primim delegații oficiale” „“ a spus inspectorul șef, Ion Idu. În opinia sa, românii ar trebui săpunămare preț pe drapelul național și să-i acorde importanța cuvenită.        

        Bizareriile Regulamentului

        În același regulament emis de Consiliul Suprem de Apărare se spune că sub nicio formă flamura sau ciucurii drapelului nu trebuie săatingăpământul sau dușumeaua.

În cazul în care drapelul se udăîn timpul unei ceremonii, acesta trebuie uscat la umbră, sub strica supraveghere a gărzii drapelului. De asemenea, flamura drapelului nu are voie săfie atinsăde nimeni. Dacă flamura este deterioratăîn vreun fel, nimeni dintre angajații unității militare nu are voie sărepare strică ciunea. Drapelul va fi trimis la Direcția Logistică din cadrul Ministerului Apărării, acolo unde se vor face toate retușurile necesare. Garda va fi și ea prezentă, chiar în momentul „reparației”. În cazul în care componentele drapelului vor fi schimbate, acestea se vor păstra în Muzeul unității militare, iar dacă aceasta va fi desființată, drapelul și toate accesoriile vor fi depuse la Muzeul Militar Național.

Olivia Pirvu