” Povestea podului de la Proieni Brezoi  ” la „propunerea” deputatului liberal, Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Vâlcea a înaintat CFR – Sucursala Regională Craiova, actualul proprietar, solicitarea de a întreține acest obiectiv de patrimoniu care are inscripționată pe el plăcuța de „Monument istoric”, fără a lua în calcul studiile și avertismentele făcute de Hidroelectrica și Compania CFR ” văzând că n-are succes astfel, deputatul Frâncu și-a încercat norocul cu o interpelare în Parlament pe această temă ” Direcția pentru Cultură Vâlcea a rămas surdă la cele două propuneri înaintate de CFR (declasarea obiectivului, conform procedurii de declasare prevăzută de Legea privind protejarea monumentelor istorice, sau strămutarea parțială ori totală a tablierelor metalice pe un amplasament agreat de Comisia Națională a Monumentelor Istorice), lăsând toată problema în coadă de pește

 

          Luându-se la întrecere cu deputatul Aurel Vlădoiu, parlamentarul liberal Emilian Frâncu a început să „inunde” forul legislativ cu tot felul de întrebări și interpelări – unele fundamentate „După ureche” doar ca să dea bine la electorat și să creeze impresia de preocupare pentru binele public. Așa s-a ajuns ca luna trecută, președintele PNL Vâlcea să facă o interpelare pe tema podului de cale ferată de la Proieni, orașul Brezoi. Podul de cale ferată de la Proieni, ce traversează Oltul, este alături de podul lui Anghel Saligny de la Cernavodă unul din obiectivele de valoare ale patrimoniului național, fiind considerate minuni ale Europei în materie de arhitectură, dar și ca durată de folosință. Podul de la Proieni a fost construit în 1899 la celebrele Ateliere Dayde & Pille din Paris și apoi a fost transportat pe Valea Oltului. Amplasarea lui s-a făcut sub îndrumarea inginerului M. Râmniceanu. De atunci, a funcționat neîntrerupt 100 de ani. „În 1999 firma de construcții franceză a inspectat podul și l-a scos din garanție. Ca urmare, Ministerul Transporturilor a demarat lucrările de construire a noului pod de la Proieni (care urmează, în curând, să fie dat în folosință), paralel cu cel vechi. Aflându-se pe lista monumentelor cu o valoare patrimonială internațională, vechiul pod a declanșat însă un adevărat „război” între Ministerul Culturii și Ministerul Transporturilor, încă din anul 2004, deoarece Ministerul Transporturilor dorește demolarea sa. Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Vâlcea a înaintat SNCFR – Sucursala Regională Craiova, actualul proprietar, solicitarea de a întreține acest obiectiv de patrimoniu care are inscripționată pe el plăcuța de „Monument istoric”. Considerăm că acest monument de patrimoniu ar putea fi introdus în circuitele turistice internaționale și astfel să-și justifice pe deplin existența fizică . De aceea, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă Ministerul Transporturilor va renunța la demolarea vechiului pod, asigurând în continuare întreținerea acestuia, în folosul culturii tehnice mondiale”, se preciza printre altele în interpelarea formulată de deputatul Frâncu.

 

          O problemă care dăinuie de 20 de ani

 

Podul de cale ferată peste lacul de acumulare Gura Lotrului este o componentă a mijlocului fix de infrastructură feroviară publică aparținând Regionalei că i Ferate Craiova din cadrul Companiei Naționale de că i Ferate CFR. După execuția în anul 1986 a hidrocentralei CHE Gura Lotrului, infrastructura podului existent de cale ferată a fost inundată complet de apă impunându-se atât exploatarea cu restricție de nivel a lacului, cât și restricție de viteză și tonaj în circulația trenurilor pe zona podului. Exploatarea acumulării s-a făcut cu o cotă a apelor scă zută cu 2 metri Față de nivelul normal de retenție în vederea asigurării tranzitării în siguranță a debitelor afluente, ceea ce duce la pierderi importante de energie. Conform datelor furnizate de SC Hidroelectrica SA începând cu debite de asigurare de 5% podul de cale ferată este pus sub presiune, nivelul apelor depășind tablierul interior al podului, iar la debite de calcul cu asigurare de 1% există riscul inundării digurilor de contur ale acumulării și afectarea riveranilor. Forajele executate de proiectantul de lucrări (ISPCF București) în anul 1991 au pus în evidență faptul că mortarul la rosturile zidăriilor de moloane, este degradat sau chiar lipsește pe anumite zone, fenomenul fiind evolutiv și periculos pentru asigurarea stabilității infrastructurii. Deoarece infrastructura podului se află permanent în apă cu nivel variabil zilnic, fenomenul de degradare este evolutiv, practic fără posibilitate de stopare, menținerea circulației feroviare pe această structură devine periculoasă, cu atât mai mult cu cât infrastructura podului stă permanent în apă și nu poate fi verificată de personalul de întreținere. Condițiile de scurgere a apelor și plutitorilor sunt total necorespunzătoare putând crea probleme deosebite în ceea ce privește posibilitatea restabilirii circulației feroviare. Compania Națională de că i Ferate CFR, prin ISPCF București, a studiat două variante de refacere a podului și anume: o variantă de execuție a unui pod cu cinci deschideri de 50 de metri pe o variantă de traseu definitivă la circa 30 de metri de amonte de linia existentă; o variantă care are în vedere consolidarea infrastructurilor existente de cale ferată simplă cu ridicarea nivelului cu circa 1,80 metri și înlocuire tablierelor existente cu tabliere noi de cale ferată simple. Aceste lucrări fiind extrem de dificile și costisitoare, în condițiile în care pilele podului sunt complet sub, s-a ales varianta cu pod nou care implică costuri mai mici (560 miliarde de lei vechi). Menționăm că autorizația de construire s-a solicitat și s-a obținut în anul 2001, îndeplinindu-se toate obligațiile legale, lucrările au demarat în anul 2002. însă , podului în discuție i s-a stabilit statutul juridic de „Monument istoric” abia în anul 2004 prin clasificarea de că tre Comisia Națională a Monumentelor Istorice (cod VL-II-M-B-9886). În documentația economică au fost prevăzute fondurile necesare dezafectării podului existent pin demontarea tablierelor existente și transportul acestora în depozite.

 

          Propunerile CFR au rămas fără ecou

 

Săptămâna trecută, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, i-a trimis deputatului liberal următorul răspuns: „Compania Națională de că i Ferate CFR a făcut demersurile necesare că tre Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național și a propus spre analiză în Comisia Națională a Monumentelor Istorice variantele prezentate mai jos: declasarea obiectivului „Pod CF km 325 + 704 localizat în oraș Brezoi, sat Proieni cod LMI39B0277, de pe linia CF Piatra Olt Podu Olt”, conform procedurii de declasare prevăzută de Legea privind protejarea monumentelor istorice; strămutarea parțială sau totală a tablierelor metalice pe un amplasament agreat de Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Deoarece propunerile prezentate mai sus nu au fost acceptate la nivel local conform răspunsului nr. 214/23 august 2006 al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, reprezentanții CFR au sistat orice demers de mutare a vechiului pod de cale ferată de la Proieni. Astfel, CFR nu va întreprinde nici o acțiune legată de podul monument istoric decât După avizul Ministerului Culturii și Cultelor”.

Andrei Bacalu