ÎNGRIJORARE. „Valea Oltului a fost şi înainte de 1990 unul dintre cele mai apreciate puncte pe harta turismului balnear internaţional. Iar decăderea acestuia nu se rezumă doar la judeţul Vâlcea, ci la întreaga ţară. Vina trebuie căutată şi în curtea Ministerului Sănătăţii care, din 1990 şi până astăzi, s-a implicat anemic în obligaţiile ce-i revin pe linia certificării gradului de calitate a serviciilor balneare şi a dezvoltării sistemului de management medical în staţiuni” – susţine preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea.
Singura scăpare a judeţului Vâlcea de a supravieţui din punct de vedere economic este turismul balnear. În ultimii ani, autorităţile locale şi judeţene au făcut eforturi imense pentru modernizarea şi promovarea staţiunilor balneare din judeţul nostru, accesând proiecte cu fonduri europene în valoare totală de 1.250 de miliarde lei vechi. Astfel, Călimăneşti, Băile Govora şi Băile Olăneşti au intrat într-un intens program de reabilitare, alegând să meargă în direcţia dezvoltării infrastructurii turismului balnear pe zona diversificării şi modernizării capacităţilor locale de agrement şi divertisment. Cele trei staţiuni la care facem referire sunt cunoscute în lumea întreagă pentru bioclimatul extrem de favorabil, dar şi pentru apele lor curative. Spre exemplu, staţiunea Călimăneşti este încă din anii ’70 apreciată pentru pachetele de cură care îndeplineau toate cele trei roluri: preventiv, curativ şi recuperator. În Călimăneşti-Căciulata, în acea perioadă, se realizau nu mai puţin de 13.933 proceduri de balneofizioterapie pe zi, iar în anul 1980 s-au efectuat nu mai puţin de 2.384.451 de proceduri. Cu toate acestea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea, atrage atenţia asupra decăderii turismului balenoclimateric şi caută vinovaţi pentru interesul scăzut al modernizării bazelor de tratament. El susţine că este inutil efortul autorităţilor judeţene de a oferi o infrastructură bine pusă la punct, dacă Ministerul Sănătăţii şi operatorii de turism se dovedesc de atâţia ani incapabili să ridice gradul de calitate al serviciilor. „Avem în cele trei staţiuni o mare bogăţie de izvoare cu o mineralizare ideală care situează staţiunile noastre balneare la nivel de egalitate şi chiar superioritate faţă de marile staţiuni europene precum Wiesbaden, Baden-Baden, Aix les Baines, Karlovy- Wary şi toate celelalte. O excelentă şansă pentru modernizarea şi dotarea bazelor de tratament, a hotelurilor şi restaurantelor din cele trei staţiuni balneare o oferă noua şi, după câte se pare, ultima sesiune de depunere a cererilor de finanţare cu fonduri europene nerambursabile deschisă la data de 23 octombrie a.c. pe POR, domeniu major de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. De ce am deschis această pledoarie? Am deschis-o deoarece, chiar dacă judeţul nostru îndeplineşte toate condiţiile pentru a deveni o destinaţie importantă pe zona turismului de sănătate, exportul nostru de servicii balneare este foarte redus. Ofertele în acest domeniu nu sunt deloc de ultimă generaţie. Aşa cum spuneam mai înainte, Valea Oltului a fost şi înainte de 1990 unul dintre cele mai apreciate puncte pe harta turismului balnear internaţional. Iar decăderea acestuia nu se rezumă doar la judeţul Vâlcea, ci la întreaga ţară. Vina trebuie căutată şi în curtea Ministerului Sănătăţii care, din 1990 şi până astăzi, s-a implicat anemic în obligaţiile ce-i revin pe linia certificării gradului de calitate a serviciilor balneare şi a dezvoltării sistemului de management medical în staţiuni. Susţin pledoaria mea şi dintr-un alt motiv. Statisticile naţionale confirmă că, anual, caută apele curative şi celelalte servicii balneare un număr de aproximativ 1 milion de persoane, din care 100.000 sunt cetăţeni străini. Aceştia din urmă sunt interesaţi mai ales de tratamente ale afecţiunilor cardiovasculare, reumatismale, digestive, renale, metabolice, de nutriţie etc. În toate aceste cazuri, pentru turistul străin, un sejur complet nu costă mai mult de 800 euro. Pare puţin, dar după un calcul economic fundamentat, rezultă că tratamentele balneare sunt în mod cert profitabile. În aceste condiţii, operatorii din staţiuni au toate motivele să privească cu interes modernizarea bazelor de tratament şi a serviciilor, să promoveze ofensiv pachete de sănătate şi să pună inteligent în valoare apele minerale şi ceilalţi factori naturali, asta dacă doresc cu adevărat să le sporească şi numărul turiştilor străini, şi încasările” – susţine preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea.