Peste zece primării vâlcene au fost ademenite de societatea piteşteană SC CONSULTING EUROPEAN G&M SRL să plătească în jur de 10 mii lei pentru întocmirea unor strategii de dezvoltare a comunelor, susţinând că acestea sunt absolut necesare pentru setul de documente ce trebuie depus în vederea accesării de fonduri europene. În mod normal, conducerea Direcţiei de Programe Europene a Consiliului Judeţean ar fi trebuit să le explice primarilor oportunitatea elaborării unor asemenea proiecte, dar şi utilitatea acestora în contextul accesării de fonduri europene. Doar că cei de la CJ au ales să nu se implice în acest sens, lăsând mână liberă primarilor din judeţ, care au plătit sume, deloc mici, din bani publici, pentru nişte dosare, ce conţin peste 150 de pagini, absolut inutile, care nu mai sunt cerute pentru accesarea de bani europeni, pentru că normele metodologice în domeniu au fost modificate.
Firma SC CONSULTING EUROPEAN G&M SRL, cea care a realizat strategiile de dezvoltare ale judeţului, îşi are sediul social în Piteşti, a fost înfiinţată în anul 2007, iar referinţele despre activitatea societăţii sunt puţine. Aproape inexistente. Nici nu ar avea cum să se întâmple altfel în condiţiile în care, am aflat, aceasta îşi desfăşoară activitatea într-un apartament şi nu are mai mult de doi angajaţi. Toate aceste lucruri nu au constituit, totuşi, o piedică pentru reprezentanţii acestei firme să bage-n buzunare miliarde de lei vechi, pentru nişte aşa-zise strategii de dezvoltare, care seamănă izbitor a monografii, copiate aproape mot-a-mot din revistele şi studiile de specialitate. Deja faimoasele strategii de dezvoltare a celor 11 comune vâlcene trebuie puse în strânsă relaţie cu cea a judeţului, întocmită pentru anii 2009-2013, pentru că între ele există asemănări izbitoare. Adică, sunt la fel de prost concepute, chiar dacă cele două au fost concepute de firme diferite. Ideea de bază care se desprinde este că firmele care se ocupă de elaborarea unor asemenea documente, indiferent cum se numesc ele, nu-şi dau câtuşi de puţin interesul pentru a face o strategie pliată pe nevoile unei comunităţi, scopul principal al firmelor de profil fiind acela de a câştiga foarte mulţi bani.
De exemplu, mai mult de jumătate din strategia comunei Glăvile face referire la judeţ, ea nefiind particularizată, aşa cum ar fi fost normal, nevoilor fiecărei localităţi în parte. Şi pentru că am adus în discuţie strategia de dezvoltare a judeţului nostru, trebuie să desprindem câteva pasaje din acest document, care demonstrează că cei care au întocmit-o ştiu puţine despre punctele nevralgice ale acestui judeţ. Haotic concepută, ea conţine capitole în care ideile abordate se contrazic uluitor. De exemplu, la pagina 22 a materialului, acolo unde se discută despre „punctele tari şi oportunităţi în domeniul resurse umane şi servicii”, scrie aşa: „servicii de sănătate cu acoperire şi echipare bune (…) judeţul Vâlcea este destul de bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport şi căilor de comunicaţie”. Două pagini mai departe, în aceeaşi strategie la „puncte slabe şi riscuri” cei care au întocmit documentul, brusc, par să nu mai împărtăşească acelaşi punct de vedere. „sănătate: accesibilitate redusă la serviciile medicale primare, ambulatorii şi de urgenţă (…) infrastructura slab dezvoltată, neîntreţinută”.
„Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vâlcea, 2009-2013” a costat Consiliul Judeţean Vâlcea suma de 7 mii de euro, iar proiectul a fost realizat de Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală din Bucureşti. Potrivit hotărârii Consiliului Judeţean, 124 din 10 august 2007, aflăm că, pe lângă cei şapte mii de euro, CJ a asigurat şi „cheltuielile neeligibile ocazionate de implementarea proiectului precum şi eventualele depăşiri ale bugetului contractat”. Valoarea totală a proiectului a fost de 66.438,4 euro, bani ce au provenit de la Guvernul României şi surse externe, iar peste 25 de mii de euro dintre aceştia au fost plătiţi personalului de specialitate care a întocmit documentele. Restul s-au dus pe apa sâmbetei pentru mediatizarea proiectului, logistică, întâlniri de lucru sau mediatizare. Nemainsistând asupra acestui subiect, despre care vom discuta mai pe larg într-unul din numerele viitoare ale publicaţiei noastre, menţionăm că strategia de dezvoltare este făcută în bătaie de joc şi stârneşte zâmbete chiar şi unui elev din clasele primare.
Bani aruncaţi pe apa sâmbetei
Revenind la strategiile de dezvoltare a comunelor din Vâlcea, trebuie spus că exact ca şi cea a Consiliului Judeţean, întocmite de CONSULTING EUROPEAN G&M SRL, nu sunt altceva decât nişte dosare de sute de pagini, unde viziunea lipseşte cu desăvârşire. Toate, fără excepţie, au capitolele ce se referă la dezvoltarea judeţului identică, iar capitolele care conţin direcţii de intervenţie în diferite domenii, cu file puţine la număr, sunt jenante. Am intrat şi noi în posesia mai multor astfel de strategii aparţinând comunelor şi am realizat, cu stupoare, că primarii au plătit sume importante de bani pentru un vraf de hârţoage de care nici măcar nu mai au nevoie. Primăriile care au semnat contracte cu CONSULTING EUROPEAN sunt: Vlădeşti, Frânceşti, Berislăveşti, Păuşeşti Otăsău, Glăvile, Budeşti, Mihăeşti, Creţeni, Pesceana, Amărăşti, Lăcusteni.
Redactorii publicaţiei noastre au contactat telefonic mai mulţi primari care au fost „îmbrobodiţi” de firma argeşeană să semneze contracte pentru a înţelege mai bine utilitatea acestor strategii, dar şi cum i-au ajutat aceştia să obţină mai mulţi bani odată cu alăturarea lor la dosarele pentru accesarea fondurilor europene. Răspunsul a fost aproape unanim: cu nimic. Nu spunem că o localitate, oricât de mică şi neînsemnată ar fi ea pe harta ţării, nu are nevoie de un „plan de bătaie” în următorii cinci sau zece ani, însă ceea ce intrigă, în acest caz, este faptul că strategiile sunt concepute în dorul lelii, fără pic de profesionalism şi responsabilitate.
La un moment dat, susţin primarii intervievaţi de noi, s-a pus problema elaborării de fiecare primărie în parte a unei asemenea strategii care ar fi urmat să faciliteze accesarea de bani de la Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), care este un instrument de finanţare creat de uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune. Politica Agricola Comună este un set de reguli şi mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o mare atenţie dezvoltării rurale şi reprezintă o oportunitate de finanţare pentru spaţiul rural românesc, în valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, până în 2013. Aşa cum era şi normal, primarii s-au gândit că strategia este o piesă componentă esenţială pentru obţinerea de bani europeni şi au fost de acord cu elaborarea unui asemenea document, pentru care unii dintre ei au plătit chiar şi 40 mii lei. Numai că, la scurt timp, normele metodologice în domeniu s-au schimbat şi nimeni nu a mai cerut, ataşată la cererea de finanţare, strategia de dezvoltare a judeţului. Pe cale de consecinţă, banii publici au fost cheltuiţi de pomană, lucru care nu pare să deranjeze prea tare niciuna dintre instituţiile statului.
Literatură, nu idei
„Anotimpul toamna îşi face prezenţa în teritoriu din a doua decadă a lunii septembrie. De multe ori este capricios ca şi anotimpul primăvara, prin variaţiile sale de temperatură, precipitaţii şi mişcări ale aerului ce provoacă brume şi îngheţuri timpurii ce grăbesc sosirea iernii. Iarna cad precipitaţii solide sub formă de zăpadă şi mai rar cade lapoviţă. Pe lângă precipitaţiile care cad ca ploaie şi zăpadă şi sunt cele mai importante cantitativ, în cantităţi mici şi mai mult sau mai puţin importante sunt şi cele de rouă, brumă, grindină, burniţă, ceaţă şi chiciură. Roua se formează dimineaţa pe firele de iarbă şi frunzele copacilor începând cu luna aprilie până la sfârşitul lunii septembrie când încep să apară primele brume. Brumele sunt mai groase în lunile octombrie şi noiembrie şi mai subţiri în martie şi aprilie. (…) Cei mai în vârstă săteni prezic frecvent şi cu precizie mersul vremii după durerile ce le resimt la încheieturile de la genunchi şi coate din cauza reumatismului, după stările alergice ale unor păsări ca: gâşte, găini, rândunele, după direcţia de bătaie a vântului, după fumul ce iese pe coşul caselor, şuieratul locomotivei de la trenul ce trece pe la Orleşti. Venirea zilelor geroase şi a iernii este prevestită cu multe zile înainte de activitatea porcilor de a căra cu gura paie şi frunze în strat, de plecatul în stoluri a rândunelelor, a gâştelor sălbatice, a berzelor”, se arată în strategia de dezvoltare a comunei Glăvile.
Încă o dată ni se confirmă că cei care au elaborat asemenea texte nu au făcut altceva decât să taie copacii ţării de pomană şi să ia bani frumoşi DEGEABA. Nu are rost să mai insistăm pe strategia comunei Glăvile, pentru că nu am face altceva decât să umplem, inutil, spaţiul destinat articolului cu elucubraţii. „Mi-au cerut suma de 10 mii de lei şi le-am dat-o. Am depus strategia alături de un proiect cu finanţare europeană care este eligibil, dar care, deocamdată, se află pe lista de aşteptare. Din păcate acum, de ceva vreme, strategia asta nu se mai cere de nimeni, este cam inutilă, dar am fost obligaţi să o facem pentru că ni s-a spus că altfel nu putem obţine bani europeni. Asta este…”, ne-a declarat primarul comunei Glăvile, Ion Ignătescu.
Strategia a devenit inutilă
Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de primarul comunei Creţeni, Ion Spârleanu, care ne-a mărturisit că strategiile sunt cam… apă de ploaie. „Mie mi-au cerut 10 mii de lei. Mi s-a spus că este nevoie de ea pentru a putea obţine mai uşor bani europeni. Aşa că am făcut-o şi eu. Ceea ce nu îmi place este că ea se aseamănă izbitor cu strategiile altor comune. Cel puţin prima parte, cea care se referă la dezvoltarea judeţului. Este mai mult o monografie a comunei Creţeni. Din câte ştiu, lucrurile s-au schimbat acum şi am auzit că nu prea o mai cere nimeni. Nu cred că mai este nevoie de ea. Se fac tot felul de modificări”, a declarat Spârleanu. Pe de altă parte, Marin Puchin, primarul comunei Lăcusteni, afirmă că instituţia pe care o conduce nu a dispus de fonduri pentru a plăti strategia. „Sincer, noi nu am avut bani. Ne-a cerut zece mii de lei, dar nu-i aveam la momentul respectiv. Ni s-a spus că este necesară pentru a obţine bani de la Uniunea Europeană, dar ceea ce nu mi-a plăcut a fost că trei sferturi din ea conţinea strategia de dezvoltare a judeţului şi doar câtva pagini făceau referire la comună. Aşa mi se părea normal. Păi ce, îmi prevedeau mie, în strategie, parc când toată comuna e un parc. Şi apoi, mi s-a părut ciudat ca tot documentul acesta să se elaboreze în baza unui formular pe care trebuia să-l completez eu. Nu ar fi fost normal să vină pe teren cu mine, să vadă, la faţa locului, problemele pe care le am eu în comună? Nu mi-a plăcut abordarea aceasta la modul general…”, a opinat primarul. Primarul comunei Vlădeşti, Sorin Ghiţă, s-a arătat şi el nemulţumit de felul în care a fost gândită strategia: „Nu mai ţin minte exact cât le-am dat. În jur de vreo 6 mii de lei, dar ţin minte că mi-au cerut 10 mii. Am negociat cu ei. Când am văzut-o, în faza ei iniţială, am rămas şocat: era identică cu cea a altor primării. Le-am spus că dacă vor să le dau banii, trebuie să o facă personalizat, pentru Vlădeşti. I-am pus pe băieţi la treabă şi au făcut-o aşa cum trebuie. Dacă vrei să cheltuieşti banii publici cu responsabilitate, se poate”, susţine Ghiţă.
OLIVIA PÎRVU-CÎRCIU