Administratorul special al CET Govora, economistul Ştefan Prală, fost consilier judeţean în 5 mandate, vorbeşte deschis, în cadrul unui interviu, despre ceea ce se întâmplă la CET Govora, societate aflată în insolvenţă din luna mai 2016.
Ştefan Prală susţine că măsurile economice întreprinse de Remus Borza au dat o gură de oxigen importantă societăţii, astfel încât de mai bine de 5 luni de zile societatea este pe profit. Un bun cunoscător al problemelor din judeţul Vâlcea, Ştefan Prală s-a dovedit a fi şi fin negociator, mai ales că situaţia de la Berbeşti s-a dovedit a fi una explozivă. Cu calm, responsabilitate şi fermitate în decizii, administratorul special Ştefan Prală şi întreaga conducere a CET Govora, a reuşit detensionarea situaţiei de la Berbeşti.
Rep: Cum gestionează CET GOVORA situaţia de la Miniera Berbeşti? Ștefan Prală: Situaţia este destul de grea aşa cum a fost preluată la data intrării în insolvenţă în mai 2016, și deja s-a scurs un an de când administratorul special Euroinsol şi administratorul special în persoană Stefan Prală, ne ocupăm să redresăm această activitate prin măsurile care le impunem.
Eu gândesc că activitatea CET GOVORA este pe un trend pozitiv. Deși există obstacole care încă nu au fost depășite, administratorul judiciar și cu mine au întreprins măsuri, încă de la început, care au făcut ca din luna noiembrie până astăzi în luna mai 2017, societatea Cet Govora să înregistreze profit şi să îşi realizeze programul de investiţii, programul de mentenanţă şi nivelul salarizării şi obligaţiilor salariale adus la zi.
CET Govora face eforturi financiare mari pentru despăgubirea proprietarilor de la Berbeşti
Mai sunt probleme privind proprietarii de terenuri, pentru că, fără să gândească vreodată CET GOVORA a devenit şi producător de cărbune. A trebuit să preia activitatea de la Complexul Energetic Oltenia cu bune şi rele, cu toate sincopele care au fost zonă de minerit şi trebuie să recunoaştem că, de-a lungul timpului, s-au făcut şi nedreptăţi. Din nefericire ne-a revenit sarcina să îndreptăm aceste greşeli şi ne străduim să o facem. Trebuie să facem eforturi financiare considerabile, şi o facem, numai că trebuie să fim sprijiniţi şi de autorităţile publice, când spun asta mă refer atât la titlurile de proprietate si toate celelalte componente care duc la întocmirea unor acte de vânzare-cumpărare sau negocieri privind plata uzufructului şi toate celelalte contracte care le putem desfăşura cu proprietate de terenuri pe care CET GOVORA îi respect şi caută să rezolve toate problemele în acest sens.
Calamităţile de la Berbeşti afectează şi CET Govora
Nu doar exploatarea este o problemă, în ultimul timp am avut probleme şi cu calamităţile naturale, precipitaţiile abundente din ultimul timp au făcut ca o haldă constituită din 1983 în exteriorul perimetrului minier, să producă alunecări de teren, care au afectat proprietățile cetățenilor, în jur de 5 ha, proprietatea primăriei aprox. 10 ha. și peste 56 de ha. proprietatea Minierei Berbești.
Este adevărat că, de-a lungul timpului, datorită precipitațiilor s-au produs alunecări majore de teren în anii 1997 și 2003, drept pentru care începând din 2004 până în 2008, au fost împădurite 10 ha de teren, care au fost predate primăriei în anul 2008, cu termen de garanție 4 ani de zile, până în 2012.
Este o calamitate naturală și suntem alături de cetăţeni pentru a-i sprijini cu tot ceea ce putem, ne referim la forţa umană şi utilajele de care dispunem, o să facem toate documentaţiile legale necesare în urma unor analize ale specialiştilor, geologi, proiectanți şi toți cei care pot să constate cauzele care au dus la aceste dezastre în zonă şi să vedem modalitatea legală de a despăgubi oamenii.
Rep: Ce spuneţi de ultimele situaţii de la Berbeşti cu scandalurile, bătălile, furturile? Ştefan Prală: Ştim ce se se întâmplă, însă la Berbeşti a fost un fenomen care a luat amploare, s-a amplificat, dar mai ales în ultimul timp a devenit o cutumă, ba chiar cu ajutorul unora care trebuiau să apere proprietatea, s-a format mafia cărbunelui în Berbeşti şi cred că este normal să fie destructurată. Este nepermis ca cei care lucrează acolo să primească salarii mici sau să îşi piardă locurile de muncă pentru că nu există fonduri, nu există veniturile necesare să li se acopere fondurile de salarii pentru ca din bunurile pe care le au şi le exploatează se fură ca-n codru.
Îi mulţumesc prefectului Florian Marin pentru sprijinul ferm dat
A fost o licitaţie publică privind firma de pază care asigură paza societăţii CET GOVORA prin divizia minieră şi a fost înlocuită fosta firmă de pază. Ţin să le mulţumesc agenţilor de pază care s-au implicat, şi-au riscat chiar viaţa, cât şi organelor de poliţie, care în ultimul timp şi spun asta fără nici un menajament, sub imboldul şi la îndemnul prefectului judeţului Marin Florian, au intervenit prompt. S-a dovedit că măsurile dispuse de prefectul de Vâlcea au venit în sprijinul și pentru apărarea proprietății CET Govora.
Le mulţumesc şi organelor de poliție, și dacă ţinem lucrurile în continuare în felul acesta nu vom proteja doar bunurile societăţii CET GOVORA, ci şi interesele angajaţilor. Acolo sunt angajaţi aprox. 1000 de oameni şi cu tot cu familii sunt mii de oameni, care depind de această activitate minieră şi trebuie să avem grijă de ei. Este o societate comercială care se ghidează pe principiul eficienţei, nu este o societate de binefacere. Trebuie să gândim sănătos, dacă vrem să trăim sănătos. Să privim lucrurile realist, chiar dacă ne sunt rude, prieteni sau ne vedem zi de zi cu cei care fură din proprietatea societăţii unde lucrăm, să ne dăm seama că fură de la noi toţi. CET-ul nu mai vinde cărbune şi noi nu mai producem bani din vânzarea de cărbune. Noi producem bani din vânzarea energiei termice şi electrice drept pentru care nu avem nevoie de tone de cărbune, avem nevoie de kilocalorii / kg. care să producă o gigacalorie ieftină, pe care ulterior să o putem vinde avantajos. Să înregistrăm venituri care să ne asigure un nivel de salarizare decent pentru salariaţi. Este foarte important ca oamenii să înţeleagă acest lucru.
Rep.: Ce se întâmplă cu creditorii? Ş.P.: Se fac eforturi susţinute pentru a face acest plan de reorganizare, tabelul creditorilor va fi finalizat, sperăm ca în luna august. Administratorul judiciar şi specialiştii pe care îi avem în CET GOVORA şi firme specializare în audit execută acest lucru şi sperăm ca judecătorul sindic şi creditorii să aprobe planul de reorganizare privind ieşirea din insolvenţă, achitării a datoriilor. În acelaşi timp sunt două măsuri importante, una de adaptare la condiţiile de mediu şi suntem preocupaţi de acest lucru mă refer la desulfurarea celor două cazane, cazanul 5 şi 6 . Am luat măsura de a extinde depozitul de cenuşă şi am regândit un plan vechi de a duce cenuşa la Berbeşti în zonele din care s-a exploatat cărbune. Vom fi astfel conformi pentru normele de mediu, facem cheltuieli substanţiale pentru menţinerea acestor depozite pe care le avem. Toate instalaţiile centralelor termice sunt foarte vechi şi necesită modernizări, iar asta înseamnă costuri substanţiale. Pe lângă costurile cu creditorii noştri mai sunt aceste costuri de mentenanţă şi de modernizare şi nu în ultimul rând de adaptare la condiţiile de mediu impuse de UE. Rep: Puteţi să estimaţi o ieşire din insolvenţă a CET GOVORA? Ş.P.: Cred că 3 ani de zile de la momentul aprobării planului de reorganizare este un termen rezonabil, modul în care există această predictibilitate de a putea exploata cărbune în condiţii şi cu randament maxim, scăzând costurile de exploatare și producţie. Trebuie să înţelegem diferenţa dintre costurile pe care le-am avea dacă am achiziţiona cărbune din alte surse decât sursa noastră internă, costurile sunt mult mai mici. De asemenea, prin divizia miniera trebuie să reducem costurile, nu doar prin restructurare, ci și prin condiţiile în care transportăm cărbunele la depozitul central şi toate celelalte cheltuieli pe care noi le realizăm prin producerea energiei termice şi electrice. Avem o strategie pe termen mediu, este o predictibilitate pentru 20 de ani, ştii că ai sursă de cărbune și piața de desfacere asigurată. Este foarte important ce se întâmplă şi cu Uzinele Sodice, trebuie să înţelegem că CET Govora produce doar 18-20% pentru termoficare, restul este pentru industrie, Oltchim, USG şi pentru toate celelalte unităţi importante care sunt şi care se dezvoltă, unele dintre ele, şi altele care apar pe platforma industrială. Ne interesează ce se întâmplă cu Oltchim pentru că este un partener important pentru noi şi bineînţeles un element puternic în economia judeţului Vâlcea. Trebuie să ne gândim la toate aceste lucruri, iar măsurile care au fost luate de-a lungul timpului şi cauzele care au dus la situaţia în care se află CET Govora sunt integrate, nu puteam să stăm indiferenți la ceea ce se întâmpla cu Oltchimul, în 2012, când toată lumea acuza de ce s-a dat la Oltchim abur, de ce s-a furnizat energie pe credit. Trebuie să ne susţinem reciproc.
Industria are o datorie la noi de până la 15%, iar termoficarea depăşeşte 75%
CET Govora nu înseamnă numai termoficare, din păcate. Am spus că termoficarea reprezintă 18-20% din producţie, dar dacă este să vorbim despre datoriile care le au clienţii noştri, vedem că industria are o datorie la noi de până la 15%, iar termoficarea depăşeşte 75%.Trebuie mai multă responsabilitate din toate punctele de vedere. Este clar că preţul la gigacalorie şi la încălzire este mult mai ieftin pe termoficare decât cel dat de o centrală de apartament pe gaz natural. Trebuie să gândim foarte bine şi resursa asta, noi avem investiţii de făcut în desulfurare, sunt bani mulţi care vor intra în costurile acestea. Gazele sunt foarte scumpe, dar în acelaşi timp trebuie să ne gândim şi ce se întâmplă în tot judeţul Vâlcea. Nu există doar municipiul Râmnicu Vâlcea, există şi localităţile Alunu, Berbeşti şi localităţile dimprejur care asigură locuri de muncă pentru a exploata o resursă naturală pe care o avem și ne asigură funcționarea pentru cel puțin încă 20 de ani. Trebuie să o exploatăm raţional şi foarte eficient încât ea să ne aducă profit. Fără profit nu putem rezista şi doar atunci vom întreţine locurile de muncă şi vom dezvolta activitatea CET GOVORA încât ea să devină o unitate rentabilă aşa cum a fost mult timp.