Save 20% off! Join our newsletter and get 20% off right away!

Întrebări care nu au putut ajunge la urechea Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu

Ieri, 12 august 2022, Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, a participat la Rm. Vâlcea, la o întâlnire organizată de Ministerul Educației în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea, întâlnire cuprinsă în calendarul de consultări publice privind proiectul Legilor Educației – Romania Educată.

În sală au fost prezente peste 200 persoane, directori ai unităților de învățământ din județ, cadre didactice, elevi și părinți, reprezentanți ai sindicatelor și mass media, alte 100 de cadre didactice participând online.

Numai că, din spusele unor cadre didactice prezente online la întâlnire, a fost o întâlnire cum era pe vremea Răposatului, „a fost doar de bifă… venim, ne facem că vă ascultăm, dar facem tot ca noi!”

„Domnule Ministru Cîmpeanu,

Sunt cadru didactic la Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea, unde ieri ați venit și ați mai bifat o întâlnire din cele programate de dumneavoastră.
Am participat online la această ședință și, la fel ca și celorlalți colegi conectați, nu mi s-a permis să vă adresez întrebări, deși am solicitat acest lucru în mod repetat. Am primit un mesaj prin care eram îndrumată să transmit întrebările mele reprezentanților din sală, dar nu se specifica exact cui. Am văzut că ați fost aplaudat și felicitat în sală, dar nu am înțeles de ce.
Aveam mai multe aspecte pe care voiam să vi le supun atenției, dar o să mă opresc la câteva dintre ele în acest mesaj:
1. De ce ați acceptat, în noul ROFUIP, să se renunțe la exmatriculare?
Ce se va întâmpla cu acei elevi care săvârșesc fapte ,,grave” și care pot fi un pericol în școală? Îi acceptăm și ne revizuim noi, cadrele didactice, comportamentul?
Sunt pentru consiliere, dar și asta cu o limită. Sper că nu greșesc!
2. De 9 ani nu mai fac meditații cu niciun elev, fie că e din școală sau nu, dar consider incorect punctul de vedere exprimat de dumneavoastră, referitor la meditațiile cu profesorii de la clasă. De ce?
Ce se întâmplă cu acei elevi foarte buni, care nu vor meditație fiindcă ar întâmpina dificultăți la o anumită materie, ci vor mai mult decât le oferă programa școlară. Fiind mulțumiți de profesorul de la clasă, ar dori să lucreze tot cu el și în privat, dar nu li se permite acest lucru. Ce se întâmplă? Voluntariat din partea profesorului? Așa ne-am învățat, că profesorii pot să lucreze suplimentar, fără să fie remunerați? Se întâmplă în România, în alt domeniu, așa ceva? Sperăm că s-a trecut de această idee, atâta timp cât trăim într-o societate în care orice informație sau serviciu oferit costă.
Până la urmă, fiecare părinte are dreptul și puterea de a alege ce e mai bine pentru viitorul copilului lui.
Dacă mergem la spital de stat, la un anumit medic, să înțeleg că nu este corect să mergem și la cabinetul lui privat? Sau aici se poate. Eu, pacient, cu banii mei aleg să merg la medicul pe care eu îl consider bun pentru mine. De ce, ca părinte, nu îmi permiteți să-mi aleg profesorul cu care lucrez în privat, tot pe banii mei? Cine v-a speriat?
Știu că fiecare pădure are uscăturile ei, dar mai știu că atunci tăiem tot ce este uscat, nu toată pădurea.
Spuneați ieri în ședință că niciodată nu le veți permite părinților să ne spună nouă ce avem de făcut, dar prin aceste ,,inițiative” dovediți contrariul.
3. Dacă există lista cu cei 10.000 de specialiști, de ce nu o faceți publică? Ce ar fi de ascuns? Nu vorbim de transparență? Nu vor să-și asume aberațiile din noua lege? Păi să o facă, fiindcă sunt plătiți și chiar bine.
Sunt mulți profesori care au participat la proiecte Erasmus, desfășurate în țări în care sistemul de educație este la loc de cinste și funcționează foarte bine. Pe ei i-ați consultat? Sunt printre specialiștii dumneavoastră?
4. Ideea de a elimina limba română, ca probă separată, de la Bacalaureat, dar de a o păstra pe cea de limba maternă vi s-a părut ok la început?
5. Dacă tot vorbim de mai multe profiluri și specializări la liceu, nu vi se pare ok să rămână probă obligatorie, separată, cea referitoare la specializarea urmată?
6. Sunt profesor de informatică, dar susțin obligativitatea orelor de educație fizică și sport, fiindcă mă gândesc la sănătatea copiilor noștri care, stând ore întregi la masa de lucru, fără mișcare, iau în greutate, își modifică forma coloanei vertebrale, le crește nivelul de stres…, iar de aici dezvoltă apoi diverse boli.
7. Dacă sunteți cadru didactic ar trebui să realizați importanța psihopedagogiei, a metodicii și a practicii pedagogice, efectuate înainte de a veni în fața elevilor și a te apuca ,,să-i modelezi”. Dar dumneavoastră ce faceți? Permiteți oricărei persoane cu studii superioare să predea? Nu vă pasă de copii nici măcar un pic? Nu este suficient să fii bun specialist într-un domeniu, este esențial să ai acele metode și tehnici prin care să le dăruiești elevilor tăi, iar asta nu o face oricine. Atunci e normal să fim evaluați și, uneori, judecați de oameni care nu lucrează în sistem, dacă dumneavoastră susțineți așa ceva.
Sunt doar câteva din multele aspecte pe care aș fi vrut să le lămuriți, dar nu știu dacă ne băgați în seamă. Când spun asta, mă gândesc la ce am văzut noi toți cei care eram conectați online la dezbatere, că în timp ce o doamnă director din sală vi se adresa, dumneavoastră tastați telefonul. Păi le cerem elevilor ceva când domnul ministru face altfel?
Sper să acceptați și faptul că eu și, ca mine, mulți alți profesori nu vă aplaudăm și vă cerem să reanalizați măcar aspectele sesizate de noi, deși ele sunt mult mai multe” sunt câteva din întrebările, de bun simț spunem noi, pe care d-na prof. Antoaneta Fărcășanu ar fi vrut să le adreseze ministrului Educației la întâlnirea de ieri.